Un proiect aparent banal a ajuns brusc în centrul unui val de ironii și întrebări. Numele lui Constantin Toma circulă intens, iar suma de 37.000 de euro a aprins rapid discuțiile. Mulți au râs, alții au criticat, dar puțini au înțeles despre ce este vorba cu adevărat. De aici începe toată povestea care a stârnit reacții în lanț, iar explicațiile vin chiar de la primar, într-un context care schimbă total percepția inițială.
Totul pornește de la un „coteț de găini” din Buzău, prezentat inițial ca o investiție controversată. Primarul spune însă că nu este vorba despre un simplu adăpost, ci despre o parte dintr-un proiect mult mai amplu. Este integrat într-un centru educațional dedicat permaculturii și alimentației sănătoase, dezvoltat pe terenul fostei proprietăți a lui Alexandru Marghiloman, unde deja există o seră modernă construită după modele istorice, iar detaliile schimbă complet discuția.
Constantin Toma susține că proiectul are și susținere academică și a fost inaugurat în prezența unor nume importante. „A participat domnul Ioan-Aurel Pop… și actualul președinte al Academiei Române, domnul Marius Andruh”, a declarat edilul pentru ziare.com. În aceeași zonă funcționează și Casa Grădinarului, unde se cultivă legume în sistem permacultural. Totul face parte dintr-un concept mai mare care, potrivit primarului, atrage deja sute de elevi, iar interesul este în creștere.
Edilul spune că proiectul nu este doar despre agricultură, ci despre educație practică pentru copii. „Vin deja foarte, foarte mulți copii, sute de elevi… pentru a vedea minunea de la Marghiloman”, afirmă acesta. Zona urmează să fie extinsă pe aproximativ două hectare și jumătate, iar ideea este ca elevii să învețe direct cum se cultivă și se produce hrană sănătoasă. Însă partea care a stârnit cele mai multe reacții abia acum este explicată în detaliu.
Găinile, motivul ironiilor, au un rol clar în sistemul gândit de autorități. „Pentru că permacultură înseamnă și refertilizarea naturală a pământului… găinile să facă refertilizarea solului prin găinaț”, a explicat primarul. Animalele sunt mutate periodic pe teren, unde contribuie la fertilizarea naturală, fără chimicale. După aceea, solul este folosit pentru culturi noi, într-un sistem complet ecologic, iar această componentă este esențială pentru proiect.
Inițiativa este legată și de programul „Școala din parc”, lansat în pandemie, când cursurile au fost mutate în aer liber. „Am fost primul oraș din România care am intrat în online… iar atunci am mai venit cu o idee, respectiv să mutăm școala în parc”, a spus Toma. Proiectul continuă acum într-o formă extinsă, iar autoritățile invită elevi până la clasa a XII-a să participe la activități practice în acest centru.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
