Un detaliu aparent mic a schimbat complet explicația incidentului. Nu a fost vorba doar despre zgomot, impact sau pagubele văzute la fața locului. Pentru Mihai Gabriel Dragu, inginer specialist în construcția de drone, cheia a fost modul în care aparatul se auzea înainte de lovitură. Iar acest detaliu indică o variantă mult mai surprinzătoare decât părea la început, lucru care schimbă tot tabloul.
Primele concluzii nu arată imaginea unui atac dus până la capăt. Din contră, datele analizate indică un aparat aflat încă pe traseu, fără semne că ar fi intrat în faza finală de lovire. Dragu a explicat la Euronews România că drona nu părea să execute procedura normală de atac, iar acest lucru ridică o întrebare importantă: de ce a ajuns acolo?
Este vorba despre drona rusească ce a lovit un bloc din Galați, incident care putea avea urmări mult mai grave. Potrivit explicațiilor oferite de Mihai Gabriel Dragu la Euronews România, aparatul nu ar fi avut ca țintă imobilul respectiv. Drona ar fi deviat de la traseu, cel mai probabil după o eroare provocată în contextul acțiunilor de război electronic, iar urmarea a fost impactul violent cu blocul.
„Motorul era în marș, nu în accelerare. Drona Geran are etapa finală de atac, în care armează focosul și accelerează în picaj, deci este un sunet distinct, mai ascuțit. Drona aceasta a avut aceeași cadență de la începutul filmării până la final, e clar că era în marș, nu în procedura finală de atac”, a explicat Dragu. Aici apare detaliul care poate explica de ce nu s-a produs o tragedie mult mai mare.
Inginerul spune că pagubele nu corespund unei detonări complete. O dronă Geran poate transporta, potrivit acestuia, aproximativ 40-50 de kilograme de explozibil. La Galați, însă, efectele au fost mult sub acest nivel. Dragu a spus că s-a consultat și cu specialiști în explozibili, iar concluzia este că focosul nu era armat în momentul impactului. Cu alte cuvinte, încărcătura principală nu ar fi detonat, iar asta a contat enorm.
Estimarea făcută de specialist este șocantă prin diferența dintre ce putea exploda și ce ar fi explodat efectiv. Potrivit lui, deflagrația ar fi fost echivalentă cu aproximativ 2 kilograme de TNT, nu cu întreaga încărcătură a dronei. „TNT-ul ăsta poate exploda și la impact puternic, dar spre fericirea noastră, mare parte din capul explozibil se dezintegrase deja”, a spus Dragu. De aici vine explicația pagubelor limitate.
Un alt element important este traiectoria. În mod normal, o dronă Geran-2 coboară în picaj în ultimele momente ale atacului, pentru a lovi cu forță maximă. La Galați, însă, aparatul ar fi venit aproape orizontal și ar fi atins zona cea mai înaltă a clădirii. „Mie nu îmi arată în picaj, eu cred că a lovit punctul cel mai înalt, uscătorul, cred. Se vede după explozie. Ea era în marș, rătăcită probabil, ca urmare a acțiunilor de război electronic”, a explicat Mihai Dragu.
Concluzia specialistului este clară: incidentul de la Galați nu arată ca un atac direct asupra blocului, ci ca o deviere periculoasă a unei drone aflate încă în deplasare. Faptul că focosul nu ar fi fost armat și că aparatul nu intrase în picaj ar putea explica de ce impactul nu s-a transformat într-un dezastru cu victime multiple.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
