CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
Puține povești reușesc să adune laolaltă avioane de vânătoare, tribună politică, scandaluri mediatice și dosare cu acuzații de trădare. Numele lui Radu Theodoru a reapărut în ultimele luni în contexte extrem de tensionate, însă ceea ce s-a întâmplat acum dă întregii istorii o altă greutate. Totul a început cu un mesaj postat pe Facebook, aparent doar un omagiu intim, dar care a aprins imediat interesul celor care îi cunosc trecutul, promițând o veste pe care puțini erau pregătiți să o audă.
În acel mesaj, fiica lui, Viorica Theodoru, a ales cuvinte care au sunat mai degrabă ca o despărțire de o legendă decât ca o simplă urare. „Tată, astăzi nu te-ai oprit, ci doar ți-ai schimbat altitudinea. Ai desprins roțile de pe pista acestei lumi și ai virat lin spre un cer unde nu mai există greutate, nici timp care să apese pe aripi”, a scris ea, într-un text emoționant citat de Știrile Kanal D, iar mulți au înțeles că urmează o confirmare pe care mulți o bănuiau, dar nu voiau s-o audă până la capăt.
Generalul-maior în retragere Radu Theodoru a murit la vârsta de 101 ani, încheind astfel una dintre cele mai controversate și discutate biografii din spațiul public românesc. Figura lui a fost pentru unii simbol al naționalismului dus la extrem, iar pentru alții un reper al unei generații de piloți militari care au trăit războiul în cabina avionului. Vestea dispariției sale a reaprins imediat discuțiile despre cine a fost, de fapt, acest om care a reușit să fie, în același timp, admirat, criticat și anchetat.
Fiica sa a continuat mesajul într-un registru aproape mitic: „Ai pornit într-un ultim zbor, dar nu unul al sfârșitului, ci al Nemărginirii! Știu că vei duce Tricolorul, în dar lui Dumnezeu, poate așa își va mai aduce aminte de România adevărată și de bieții noștri Români pentru care ai luptat până la ultima zbatere de pleoape”. Ea vorbește despre el ca despre un „Voievod” al unei Românii ideale, o Românie Mare și Liberă, la care el nu ar fi renunțat niciodată, lăsând să se întrevadă cât de puternic a fost atașamentul lui față de o anumită viziune asupra țării.
Pentru a înțelege de ce această dispariție are un impact atât de puternic, trebuie privit începutul drumului său. Radu Theodoru s-a născut la Ineu, în județul Arad, a urmat Liceul „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara și a intrat devreme în lumea aviației. În 1942 a urmat cursuri de pilotaj fără motor la Petroșani, iar un an mai târziu a fost admis la Școala Superioară de Aviație Militară din Cotroceni, pregătindu-se pentru o carieră care, la acel moment, părea să fie exclusiv în slujba cerului.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
După absolvire, a ajuns la Flotila 1 Vânătoare și a zburat pe aparate precum IAR-80 și Messerschmitt 109, două avioane-simbol ale aviației militare din acea vreme. A participat la operațiunile militare care au urmat întoarcerii armelor de la 23 august 1944, luptând pentru eliberarea teritoriului național. Acea etapă i-a construit imaginea de pilot de front, însă schimbarea de regim politic de după război avea să îi frângă cariera de aviator în modul cel mai brutal posibil, deschizând ușa către o altă viață, la fel de intensă, dar mult mai complicată.
Odată cu consolidarea comunismului, Theodoru a fost îndepărtat din aviație și, în 1952, trimis la o școală de ofițeri tehnici în Sibiu, o schimbare radicală de direcție care i-a închis pentru totdeauna accesul la cabina avionului. Forțat să-și caute un alt drum, s-a reorientat către literatură. A început să scrie, a intrat în lumea literară și a devenit cunoscut ca prozator, mai ales datorită romanului „Brazdă și paloș”. Încet, dar sigur, dincolo de ficțiune, a început să-și construiască o voce publică, tot mai clar politizată, care va exploda după 1989.
Căderea comunismului i-a oferit un nou teren de luptă: politica. Radu Theodoru a fost printre cei care au pus bazele Partidului România Mare, formațiune naționalistă care avea să joace un rol important în anii ’90 și 2000. A devenit vicepreședinte al PRM, însă relația sa cu partidul s-a sfârșit în conflicte dure cu Corneliu Vadim Tudor, liderul formațiunii, după un scandal care a dus în cele din urmă la excluderea sa. Această ruptură a marcat doar începutul unei perioade în care atitudinile și declarațiile sale aveau să devină tot mai radicale și mai controversate.
De-a lungul anilor, Theodoru s-a remarcat printr-un discurs extrem de dur, îndreptat împotriva unor minorități și împotriva Occidentului. A vorbit și a scris frecvent despre evrei, considerați în viziunea lui principalul adversar al României, dar a atacat și alte etnii și, în general, orice formă de influență străină. S-a situat categoric împotriva NATO și a Uniunii Europene, a promovat o perspectivă naționalistă radicală, rasistă, antisemită și antioccidentală. A declarat în repetate rânduri admirația sa pentru mareșalul Ion Antonescu și a semnat lucrări în care neagă existența Holocaustului, poziții care l-au așezat ferm în zona extremismului.
În ultimii ani, odată cu apariția unor noi formațiuni politice cu discurs suveranist și radical, Radu Theodoru și-a găsit rapid noi repere. A sprijinit public AUR și a lăudat-o adesea pe Diana Șoșoacă, pe care a apărat-o vocal când candidatura ei a fost respinsă. Prin astfel de poziționări, generalul în retragere a rămas în centrul atenției unei anumite zone de public care îl considera un simbol al luptei împotriva „trădării naționale”, în timp ce restul societății îl privea ca pe un promotor al urii și al teorilor conspiraționiste.
Această imagine de „general al răzvrătirii” a căpătat însă un cu totul alt contur în martie, când numele lui a apărut într-un dosar deschis de DIICOT. Potrivit informațiilor făcute publice, procurorii de crimă organizată instrumentează un caz de trădare în care Radu Theodoru ar fi avut calitatea de suspect. Fiica sa, Viorica Theodoru, a anunțat pe rețelele sociale că la locuința tatălui ei a avut loc o percheziție la ora 7:45, în baza unui mandat emis pe 4 martie, la ora 15:00, alimentând și mai mult speculațiile despre rolul său în această anchetă sensibilă.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
În mandatul de percheziție, au fost menționate ca obiective găsirea telefoanelor folosite de suspecți, a laptopurilor, calculatoarelor, dispozitivelor de stocare și a eventualelor documente de interes pentru anchetă. Pe 6 martie 2025, DIICOT a anunțat reținerea a șase persoane într-un dosar de trădare deosebit de grav. Procurorii susțin că acești oameni ar fi avut legături cu agenți străini și ar fi discutat, inclusiv la Moscova, despre un plan șocant de schimbare a ordinii politice din România, plan în care numele generalului Theodoru apărea ca un element cu rol de imagine.
Anchetatorii spun că planul presupunea retragerea României din NATO, înlăturarea ordinii constituționale, desființarea partidelor politice, impunerea unui nou guvern, epurarea instituțiilor de stat, rescrierea Constituției și chiar schimbarea numelui țării, a drapelului și a imnului. Grupul ar fi fost structurat pe model militar, iar în fața publicului, imaginea principală ar fi fost aceea a unui general în retragere, în vârstă de 101 ani. Potrivit Știrilor Kanal D, între cei vizați în dosar se numără și Radu Theodoru, însă la acel moment el nu fusese reținut, iar toate acuzațiile urmează cursul legal, fără o sentință definitivă.
Într-o declarație pentru Știrile Kanal D, Theodoru a recunoscut că a fost vizitat de mai multe ori de Călin Georgescu, un personaj asociat frecvent cu discursuri radicale și proiecte politice controversate. „A venit de câteva ori.(nr. Călin Georgescu) Nu puteam vorbi decât despre politică și într un mod abilitat și ca să… am făcut o discuție de principiu.”, a spus el, lăsând să se înțeleagă că discuțiile au avut un caracter mai larg, dar fără a intra în detalii concrete despre conținutul lor. Aceste întâlniri au fost totuși suficient de importante pentru a apărea în documentele anchetei, amplificând suspiciunile și interpretările.
Astfel, moartea lui Radu Theodoru închide brusc un dosar biografic în care se amestecă gloria militară de la final de război, cariera literară, radicalizarea ideologică, implicarea în politică extremistă și acuzațiile grave de trădare în legătură cu influența Rusiei. Imaginea creată de fiica sa – aceea a unui pilot care „schimbă altitudinea” și pleacă într-un „ultim zbor” – contrastează puternic cu percepția unei părți a societății, pentru care numele lui a ajuns să fie asociat cu ură, negarea tragediilor istorice și planuri de destabilizare a statului român, lăsând în urmă o moștenire imposibil de privit într-o singură culoare.“`
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
