CITEȘTE ȘI: Ce semnifică faptul că Mircea Lucescu a murit în Săptămâna Patimilor
CITEȘTE ȘI: Ești angajat la stat? Trebuie să vezi ce s-a decis în urmă cu puțin timp în Guvern
Puțini se așteptau ca o regulă care pare simplă să dea peste cap planurile atâtor familii. Totul pornește de la un detaliu care, până acum, trecea ușor pe lângă mulți: numărul de ani petrecuți în căsnicie. De la 1 ianuarie 2025, exact acest criteriu poate face diferența dintre un drept primit integral și un ajutor tăiat serios, iar vestea a stârnit imediat interes uriaș, iar de aici au început întrebările.
La prima vedere, pare doar o schimbare tehnică din Noua Lege a Pensiilor. În realitate, situația este mult mai sensibilă, pentru că lovește direct în familiile care încearcă să afle dacă mai pot conta pe pensia de urmaș după moartea susținătorului. Mulți au crezut că regula va fi simplă pentru toată lumea, însă calculele arată altceva, iar ce s-a aflat după aceea a schimbat complet discuția.
Mai exact, soțul supraviețuitor poate primi pensia de urmaș pe termen nelimitat doar dacă mariajul a durat cel puțin 15 ani. Acesta este pragul care decide dacă dreptul se acordă integral. Noua lege vine cu criterii mai stricte, dar și mai clare, iar autoritățile spun că astfel vor fi sprijinite căsniciile de lungă durată și vor fi reduse abuzurile. Numai că pentru cei care nu ating acest prag, lucrurile se complică imediat, însă surprizele nu se opresc aici.
Pentru căsniciile care au durat între 10 și 15 ani, pensia de urmaș nu dispare, dar este redusă. Tăierea este de 0,5% pentru fiecare lună lipsă până la împlinirea celor 15 ani, adică aproximativ 6% pe an. Asta înseamnă că, la o căsnicie de 12 ani, diminuarea ajunge la 18% față de suma standard. Iar sub 10 ani, regula generală este și mai dură, iar aici apare adevărata problemă.
În mod normal, dacă mariajul a durat sub 10 ani, pensia de urmaș nu se acordă. Există însă două excepții importante, care pot schimba complet situația. Prima apare atunci când soțul rămas în viață are invaliditate de gradul I sau II, caz în care durata căsătoriei nu mai contează. A doua vizează decesul produs în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, dacă veniturile supraviețuitorului nu depășesc salariul minim brut pe țară, iar de aici calculele devin și mai importante.
Legea stabilește clar și cum se împarte pensia de urmaș. Un singur beneficiar primește 50% din pensia susținătorului decedat, doi beneficiari primesc împreună 75%, iar trei sau mai mulți ajung la 100%. Dacă pensia persoanei decedate era de 3.500 de lei, un urmaș primește 1.750 de lei, doi urmași împart 2.625 de lei, iar trei sau mai mulți primesc întregul cuantum. Dar nu doar soțul poate beneficia de acest drept, iar aici apare un detaliu esențial.
Și copiii pot primi pensie de urmaș, însă doar în anumite condiții prevăzute de lege. Dreptul se acordă până la 16 ani, apoi până la 26 de ani dacă aceștia sunt elevi sau studenți. În cazul în care apare o invaliditate permanentă în această perioadă, pensia poate fi acordată pe viață. Pentru acordare, dosarul depus la Casa Națională de Pensii Publice trebuie să conțină cererea tip, certificatul de deces, actele de identitate și de stare civilă, iar lucrurile nu se încheie aici.
Sunt cerute și adeverințe de studii pentru copii, decizie de invaliditate acolo unde este cazul și acte suplimentare dacă decesul a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională. Plata se face lunar, fie prin cont bancar, fie prin mandat poștal. Atenție însă: pensia de urmaș poate înceta dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește, dacă un copil trece de 26 de ani și nu mai urmează studiile sau dacă există o condamnare definitivă pentru omor ori tentativă de omor asupra susținătorului decedat.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
