Mulți se uită azi la fluturașul de salariu și își pun aceeași întrebare care dă fiori: ce rămâne, de fapt, după o viață întreagă de muncă? În timp ce unii abia își încep cariera, calculele pentru bătrânețe au ajuns deja pe lista marilor griji. Iar când apare un exemplu concret, reacțiile vin imediat, pentru că diferența dintre speranță și realitate poate fi uriașă, iar aici începe totul.
Discuția s-a aprins în jurul unei sume pe care mulți români o consideră perfect realistă pentru prezent: 5.300 de lei pe lună. De aici, totul pare simplu doar la prima vedere. Cât iei după 40 de ani de muncă, cât vine de la stat și cât trebuie să pui singur deoparte sunt întrebările care au făcut valuri, mai ales că mulți nu se așteptau la un calcul atât de clar, iar de aici lucrurile devin și mai interesante.
Concret, după 40 de ani lucrați în România și un salariu mediu de 5.300 de lei, venitul de la pensie poate ajunge surprinzător de aproape de banii încasați în perioada activă. Din Pilonul I, suma estimată este de 2.800 de lei. Apoi intervin și banii strânși în Pilonul II, iar totalul urcă la aproximativ 4.100 de lei pe lună, iar asta a atras imediat atenția.
Dar aici nu se oprește calculul care îi interesează pe tot mai mulți români. Pentru cei care au contribuit și la Pilonul III, pensia facultativă, suma lunară poate crește din nou. Dacă în ultimii zece ani contribuția a fost la un nivel similar cu cea din Pilonul II, se mai adaugă încă 320 de lei. În schimb, după 20 de ani de contribuții, plusul poate ajunge la aproximativ 720 de lei, iar asta schimbă serios datele problemei.
Tocmai de aceea, specialiștii vorbesc tot mai des despre limitele sistemului public. Economistul Radu Nechita a explicat direct de ce mulți nu mai vor să se bazeze doar pe pensia de stat. „Pilonul 1 este pe marginea prăbușirii, în mod foarte demagogic este prezentat ca un mecanism bazat pe solidaritatea intergenerațională. De fapt, vedem că un astfel de sistem care ia de la cei care contribuie azi ca să dea la cei care beneficiază azi – rupe principiul responsabilității individuale”, iar ecoul acestei declarații a fost imediat.
În paralel, interesul pentru Pilonul III a explodat. Potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, în 2024 au intrat în sistem aproximativ 133.000 de oameni, un record de clienți noi. Specialiștii spun că majoritatea au între 30 și 35 de ani, dar și cei aflați la început de drum au început să se uite tot mai atent la această variantă. Per total, 830.000 de români sunt deja înscriși, iar cifrele spun multe.
Explicația este simplă: oamenii vor să nu piardă drastic la venit când ies din activitate. Adrian Negru, director general al unui fond de pensii private facultative, a rezumat clar miza: „Dorința de a-și menține nivelul de trai și dorința de a avea venituri la un nivel cel puțin comparabil cu cele din timpul vieții active, dacă ne uităm la valoarea pensiei medie, raportată la valoarea salariului mediu – vedem că este un decalaj semnificativ de câteva zeci de procente. Acele 10 de procente care trebuie compensate sau dacă își dorești să fie compensate pot fi făcute cu Pilon 3”, iar mesajul a fost cât se poate de clar.
La Pilonul III pot contribui salariații, cei cu activități independente și chiar angajatorii, iar contribuțiile sunt în prezent deductibile în limita a 400 de euro pe an. Interesul tot mai mare vine și pe fondul problemelor din sistemul public, unde raportul dintre pensionari și salariați este de 8 la 10, cu presiuni și mai mari așteptate în anii următori, când generația decrețeilor va ieși la pensie. Așa se explică de ce tot mai mulți vor să știe încă de acum ce pensie îi așteaptă după 40 de ani și un salariu de 5.300 de lei.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
