Imaginați-vă un președinte al României care ajunge într-un cartier și, în loc de aplauze, este întâmpinat cu un val de huiduieli. Asta s-a întâmplat vineri la Galați, acolo unde Nicușor Dan a coborât din mașină chiar în fața unui bloc de locuințe. Oamenii s-au strâns repede pe stradă și au început să strige. Tensiunea era uriașă, iar motivul pentru care șeful statului venise acolo era unul cât se poate de serios. Ce căuta președintele în acel loc?
Lângă el se aflau și alți doi oficiali care au prins din plin nemulțumirea mulțimii: ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și ministrul Cătălin Predoiu. Toți trei au fost huiduiți copios în timp ce încercau să discute cu presa. Nicușor Dan nu a fugit de oameni, ci, după ce a terminat de răspuns reporterilor, s-a întors spre cetățenii revoltați și i-a salutat. Dar de ce era toată lumea atât de furioasă? Răspunsul ține de ceva ce a căzut din cer peste noapte.
Totul a pornit de la o dronă rusească ce s-a prăbușit în timpul nopții peste un bloc din Galați, provocând o explozie de proporții. Președintele a venit la fața locului ca să vadă cu ochii lui pagubele și să stea de vorbă cu anchetatorii. El a atribuit oficial răspunderea Federației Ruse și a oferit primele detalii tehnice din anchetă. Concluzia preliminară a specialiștilor este una care arată cât de violent a fost impactul. Iată ce au descoperit cercetătorii la locul exploziei.
Nicușor Dan a povestit că a intrat în clădire alături de echipele de investigații pentru a înțelege exact ce s-a petrecut. „Am fost cu cei de la Poliția Națională – Investigații Criminale, care au început ancheta lor și am văzut urma exploziei, modul în care ei cercetează, mostre de substanță care să spună ce tip de explozibil a fost. Estimarea lor, cel puțin 30 de kilograme, repet, estimare, și explozibil clasic”, a declarat acesta. Cu alte cuvinte, vorbim de o încărcătură serioasă. Dar ce se întâmplă acum cu oamenii care locuiesc acolo?
Vestea bună pentru locatari este că nu își vor pierde casele. Președintele a dat asigurări că structura blocului a rezistat și că cei mai mulți oameni se pot întoarce în siguranță în apartamentele lor. „Mai puțin apartamentul care a fost afectat, toată lumea poate să revină în locuințele lor. La apartamentul afectat daunele nu sunt majore. S-a afectat o suprafață relativ mică din plafon, e o chestiune de săptămâni până când se întorc”, a explicat el. Așadar, pagubele majore au fost evitate la limită. Însă o întrebare incomodă plutea în aer.
Reporterii nu l-au menajat și l-au întrebat direct de ce România nu are un sistem eficient de apărare antiaeriană la patru ani de la începutul războiului. Nicușor Dan nu a ocolit subiectul și a recunoscut că nu doar țara noastră se confruntă cu această problemă. „Suntem cu toții în aceeași situație. Vorbesc de țările europene. Pentru că e un război, un război care a dezvoltat o tehnologie care nu exista înainte de acest război, nu există fabrici destinate acestui tip de echipament, toată lumea într-o viteză cât mai mare încearcă să se actualizeze. Noi avem 4 proiecte care încearcă să adreseze problema asta”, a spus președintele. Și totuși, ce face concret statul român în acest moment?
Pe acest subiect a intervenit ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a făcut un anunț important chiar de la fața locului. El a recunoscut deschis că Armata Română nu s-a preocupat în trecut să cumpere astfel de tehnologii, dar a promis că lucrurile se schimbă chiar în această seară. „Armata Română face un efort intens în ultimele 12 luni de a se înzestra. Evoluția acestor ținte presupune capabilități pe care Armata Română până acum nu a avut preocupare să le aducă în înzestrare. Ați întrebat cum răspunde România Rusiei, poate cel mai bun răspuns se întâmplă în această seară: se vor semna 8 proiecte pentru cele mai moderne capabilități de apărare anti-dronă din lume”, a declarat Miruță. Iar ministrul a mers și mai departe cu mărturisirile.
Radu Miruță a dezvăluit că aceste demersuri au pornit abia de două luni, odată cu preluarea mandatului său la Ministerul Apărării. „Atunci când am ajuns la MApN, de două luni de zile a apărut preocuparea să cumpărăm astfel de capabilități și uitați că azi suntem în situația în care contractăm cele mai moderne echipamente de apărare anti-dronă. Dacă ele ar fi existat aseară sau acum o jumătate de an, astfel de cazuri probabil că nu s-ar fi întâmplat”, a admis ministrul. Practic, a recunoscut că dezastrul ar fi putut fi evitat. Mai rămânea o singură întrebare fierbinte legată de reacția României în plan extern.
Întrebat dacă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va discuta despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, președintele a preferat să nu dea un răspuns clar. El a precizat că „la nivelul NATO există reuniuni periodice la toate nivelurile și într-o reuniune ulterioară a NATO se va discuta exact de echipamentele de care are nevoie România”. În rest, șeful statului a ținut să sublinieze că toate cheltuielile pe apărare făcute de România și de Europa în ultimii ani sunt pe deplin justificate, pentru că „pentru amenințare trebuie să te pregătești”. Iar mesajul său final a fost unul cât se poate de ferm: „Pentru această situație este responsabilă Rusia, așa cum am spus. Este un proces în cours pe care statul român îl face pentru a se apăra, așa cum toate statele din flancul estic o fac.”
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
