Un scenariu care ar putea zgudui scena politică pare, cel puțin pentru moment, blocat de reacția publicului. Numele lui Nicușor Dan apare tot mai des în discuții tensionate, iar ideea unui referendum de demitere stârnește reacții puternice. Dar ce spun, de fapt, românii când sunt puși în fața unei astfel de decizii? Datele recente vin cu un răspuns care schimbă jocul și ridică multe semne de întrebare.
Potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în mai 2026, majoritatea românilor nu ar susține demiterea președintelui într-un eventual referendum. Concret, 50,7% spun că ar vota împotrivă, în timp ce 44% ar fi pentru demitere, iar 5,4% nu au o opinie clară. Când sunt eliminate non-răspunsurile, diferența devine și mai vizibilă, iar scorul ajunge la 53,1% contra și 46,9% pentru. Dar cifrele ascund diferențe importante între categorii.
Sondajul scoate la iveală o polarizare clară în funcție de preferințele politice și profilul social. Cei mai hotărâți susținători ai demiterii sunt votanții AUR, în proporție de 77%, urmați de persoane cu educație primară, locuitori din mediul rural și utilizatori TikTok. De cealaltă parte, opoziția față de demitere este masivă în rândul votanților PNL și USR (86%), dar și PSD (59%), precum și în rândul celor din urbanul mare și al persoanelor cu studii superioare. Iar aceste diferențe spun mai mult decât pare la prima vedere.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică rezultatele printr-o nevoie clară de stabilitate. „Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică”, a declarat acesta. El subliniază că apropierea de alegerile din 2025 și temerile legate de instabilitate influențează puternic opinia publică. Dar avertismentul merge și mai departe.
Potrivit lui Ștefureac, un astfel de referendum ar putea agrava situația politică și economică. „Un referendum de demitere nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social.” În plus, acesta observă o tendință de „strângere a rândurilor” în momente de criză, când alegătorii revin la liniile clasice ale votului din turul doi al prezidențialelor. Iar acest comportament ar putea bloca orice tentativă de schimbare radicală.
Datele sondajului au fost colectate între 11 și 14 mai 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, ceea ce oferă o imagine solidă asupra opiniei publice din acest moment.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
