CITEȘTE ȘI: S-a aflat cine sunt beneficiarii! Suma de 720 de lei care vine „peste” pensia actuală
CITEȘTE ȘI: Tocmai s-a anunțat: Cine sunt românii care se trezesc cu sute de lei în plus pe lună
Marinela Chelaru trece prin clipe de coșmar care îi înfricoșează pe toți cei care o cunosc. La 65 de ani, actrița se confruntă cu o situație care pare să nu aibă ieșire, iar cei din jurul ei par să fi dispărut ca prin minune. Ceea ce se întâmplă acum în viața ei depășește orice imaginație și arată o față a industriei de spectacol pe care puțini o văd. Dar ce anume a dus-o în această situație disperată? Urmează partea pe care toată lumea o aștepta
Numele Marinelei Chelaru era cândva rostit cu respect în lumea teatrului românesc, iar cariera ei de patru decenii părea să îi garanteze o bătrânețe liniștită. Însă realitatea de astăzi este cu totul alta, iar actrița se află într-o luptă pe viață și pe moarte cu propriul corp și cu o societate care pare să fi uitat complet de ea. Ceea ce urmează să aflați va schimba complet percepția asupra vieții de după reflectoare. Nimeni nu era pregătit pentru ce a urmat. Vezi în paragraful următor
Starea de sănătate a actriței s-a deteriorat dramatic în ultimele luni, ajungând să cheme ambulanța de două ori într-o singură zi din cauza stărilor de leșin. După o operație pe cord și patru accidente vasculare, corpul ei pare să cedeze treptat, iar medicamentele au devenit singura ei speranță de supraviețuire. “Am avut o stare de leșin, am chemat de două ori salvarea. Nu sunt bine deloc”, mărturisește actrița cu o voce în care se simte oboseala unei lupte nesfârșite. Povestea nu se oprește aici, continuarea e chiar mai jos
Fiecare dimineață începe cu un ritual dureros: peste 20 de pastile care îi provoacă greață și o stare de epuizare constantă. Unele dintre aceste medicamente vitale nu sunt compensate de stat, iar pensia de doar 2000 de lei nu acoperă nici pe departe costurile tratamentului. “Îmi vine să vomit, m-am săturat de medicamente, dar nu am ce face. Și sunt multe și amare”, spune ea, descriind o realitate pe care mulți pensionari români o trăiesc în tăcere. Dacă ți s-a părut mult până aici, stai să vezi continuarea
Primăvara îi aduce o nouă provocare – dependența meteo care o transformă într-o persoană pe care nici ea însăși nu se mai recunoaște. Stările de isterie o cuprind fără avertisment, iar soțul ei devine ținta unei frustrări pe care nu o poate controla. “Țip la el din orice”, recunoaște actrița, conștientă că boala îi schimbă personalitatea într-un mod pe care nu îl poate stăpâni. Povestea nu se oprește aici, continuarea e chiar mai jos
Recalcularea pensiilor, despre care s-a vorbit atât de mult în ultimul timp, nu i-a adus niciun ban în plus, iar perspectiva ca soțul ei să se pensioneze curând pe o sumă și mai mică o îngrozește. “Când o intra și el la pensie, nu știu ce vom mai face”, spune ea, privind spre un viitor care pare din ce în ce mai întunecat și mai incert. Și totuși, asta nu e tot. Continuarea te lasă fără cuvinte
Poate cel mai dureros aspect al situației sale este tăcerea asurzitoare din partea celor cu care a împărțit scenele timp de decenii. Telefonul nu mai sună, nimeni nu mai trece pragul casei, iar prietenii de odinioară par să fi dispărut complet din viața ei. “Nu se mai gândește nimeni la mine. Cine să mă mai ia în colaborare… Îi doare pe ei acum de Marinela”, spune cu amărăciune. Ce urmează îți va schimba părerea despre tot ce ai citit până acum
Singurătatea a devenit compania ei constantă, iar actrița a învățat să se descurce fără sprijinul celor care cândva o căutau pentru colaborări și sfaturi. “M-am obișnuit singurică așa, să nu-mi mai sune telefonul, să nu mă mai viziteze nimeni”, mărturisește ea, acceptând cu resemnare o realitate pe care nu o poate schimba. Și totuși, asta nu e tot. Continuarea te lasă fără cuvinte
Totuși, în spatele acestei acceptări aparente se ascunde o durere profundă și o dezamăgire care o marchează zilnic. “Mă doare că e așa, putea fi mai frumos puțin. Nu voiam eu luna de pe cer. Dar măcar un telefon”, spune actrița, arătând că umanitatea simplă și gesturile mici de atenție sunt tot ce și-ar fi dorit de la cei cu care a împărțit atâția ani de carieră. Totul se dă peste cap în continuarea de mai jos
Experiența acestei uitări complete a transformat-o într-o persoană mai dură, mai puțin dispusă să ofere ajutor celor care ar putea să i-l ceară în viitor. “Să nu dea Dumnezeu să aibă nevoie de mine. Că discutăm altfel”, avertizează ea, lăsând să se înțeleagă că lecția învățată în acești ani grei nu va fi uitată ușor. Și atunci s-a întâmplat ceva ce nimeni nu putea explica… vezi mai jos
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
