Un nume din politica veche a revenit brusc în prim-plan, într-un moment în care scena de la București părea blocată între negocieri, calcule și surprize de culise. Eugen Tomac, europarlamentar cunoscut mai ales prin legătura sa cu Traian Băsescu, a ajuns din nou în centrul atenției. Iar de data aceasta, miza este mult mai mare decât o funcție de partid, după cum se va vedea imediat.
Mișcarea făcută de Nicușor Dan a luat prin surprindere o parte a clasei politice. Tomac era deja consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii din diaspora, dar părea mai degrabă fixat pe traseul său european. În spatele acestei nominalizări stă însă un parcurs lung, cu funcții, procese, alianțe și controverse care revin acum în atenție, iar detaliile sunt importante.
Eugen Tomac a fost desemnat joi seară de președinte pentru funcția de premier. Dacă va ajunge la Palatul Victoria, liderul PMP va trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar pe care îl deține în prezent. Este al doilea său mandat în Parlamentul European, după ce a ajuns acolo prima dată în 2019, pe lista PMP, iar apoi a fost reales în 2024, într-o alianță cu USR și Forța Dreptei.
Schimbarea de tabără europeană spune și ea multe despre traseul său politic recent. În primul mandat, Tomac a făcut parte din grupul Partidului Popular European. După alegerile din 2024, odată cu alianța PMP-USR-Forța Dreptei, el a ajuns în Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu. În Parlamentul European, activează în mai multe comisii și delegații, inclusiv pe zona de educație, muncă și relația UE-Republica Moldova.
În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, funcție pe care Tomac o exercită în paralel cu mandatul de europarlamentar. Numirea a readus în discuție profilul său politic: un om crescut în jurul temelor legate de diaspora și de românii din afara granițelor. Acum, aceeași zonă de expertiză este pusă lângă o posibilă funcție-cheie în Guvern, iar miza crește.
Tomac s-a născut în 1981 în localitatea Babele, aflată atunci în Uniunea Sovietică, astăzi în raionul Ismail din Ucraina. A venit în România la 17 ani, printr-o bursă oferită de Guvern etnicilor români din jurul granițelor. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în 2003, iar din 2006 s-a înscris la doctorat la aceeași facultate, fără să finalizeze o lucrare de cercetare, potrivit CV-ului său.
Înainte să devină un nume politic cunoscut, Tomac a condus Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, între 2000 și 2004. A lucrat apoi în proiecte de tineret prin Centrul pentru Educație Democratică și a fost redactor la revista Magazin Istoric, în perioada 2004-2006. Înainte de această etapă, a colaborat și cu publicații sau instituții precum Ziua, TVR și Radio România Cultural, iar apoi a intrat tot mai aproape de putere.
Relația sa cu Traian Băsescu a fost una dintre constantele carierei. În 2006-2007, Tomac a fost expert pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Administrația Prezidențială. Între 2009 și 2012, a fost secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Apoi a devenit consilier de stat în Cancelaria președintelui Traian Băsescu. Practic, ascensiunea sa politică s-a legat direct de zona fostului șef de stat.
Din 2012 până în 2019, Eugen Tomac a fost parlamentar în România. A fost ales deputat de diaspora din partea PDL, iar după ruptura dintre Traian Băsescu și PDL a trecut la PMP, partidul construit în jurul fostului președinte. În 2016 a câștigat un nou mandat de deputat, tot din partea PMP, dar în 2019 a demisionat pentru a merge în Parlamentul European. Acolo și-a consolidat profilul extern.
Șefia PMP nu a venit fără scandal. Tomac a condus partidul între 2015 și 2020, apoi a revenit la vârf în 2022, după un congres contestat în instanță de Cristian Diaconescu. Acesta condusese formațiunea între 2020 și 2022. Abia în vara lui 2025, Tomac a câștigat definitiv procesul la Tribunalul București, după ce instanța a decis înregistrarea congresului din februarie 2022.
După verdict, Tomac a transmis un mesaj dur: „După mai bine de trei ani de hărțuiri și provocări, justiția a făcut dreptate”. Decizia a închis disputa internă pentru conducerea PMP, dar partidul nu are în prezent parlamentari. La alegerile din decembrie 2024, PMP a candidat împreună cu Forța Dreptei, însă lista comună a obținut un scor mult sub pragul electoral de 5%. Asta face nominalizarea și mai surprinzătoare.
Declarația sa de avere arată două terenuri intravilane, unul în localitatea 23 August din Constanța, de 1.300 de metri pătrați, și unul în satul Bârnadu din Neamț, lângă Cheile Bicazului, de 3.886 de metri pătrați. Tomac are și două locuințe în Belgia, împreună cu soția sa, Diana Postică: un apartament cumpărat la Bruxelles în 2021 și o casă în Charleroi, achiziționată în 2023.
În declarația de avere din 2024 apar și două mașini, un Audi Q5 și o Dacia Sandero. Politicianul mai declară aproximativ 130.000 de euro în conturi, depozite sau contribuții la fonduri de investiții, plus criptomonede evaluate la aproximativ 25.000 de dolari. În același timp, are datorii de 50.000 de euro către două persoane fizice și credite bancare de aproape 300.000 de euro. Iar controversa nu se oprește aici.
G4media a scris luni că o firmă patronată de soacra lui Eugen Tomac a primit fonduri europene prin PNRR pentru „creșterea nivelului de digitalizare”, proiect cu o valoare nerambursabilă de aproape 145.000 de lei. În cadrul firmei a lucrat și soția lui Tomac, Diana Postică, în prezent viceconsul la Ambasada României din Bruxelles. Întrebat de G4media, Tomac a spus că nu are „nicio legătură cu acel proiect” și a adăugat: „Nu am fost implicat”.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
