Ceva se schimbă radical în sistemul bugetar, iar semnalul a fost dat chiar de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, într-un moment descris drept critic. Declarațiile vin într-un context tensionat, cu presiuni din PNRR și termene care nu mai pot fi amânate. În spatele cifrelor se conturează însă o reformă care poate rescrie complet modul în care sunt plătiți angajații statului. Iar ce urmează ridică multe semne de întrebare.
Guvernul pregătește o schimbare majoră: dispar 87 de sporuri din cele 151 existente, iar cele rămase vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază. Ministrul spune clar că sistemul actual a scăpat de sub control. „Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat Pîslaru. În unele cazuri, sporurile ajung chiar la 90% din salariu. Dar asta nu e tot.
Impactul nu va fi uniform. Aproape jumătate dintre bugetari, mai exact 44%, nu vor vedea nicio creștere reală. Ei vor rămâne cu veniturile actuale, compensate prin plăți individuale, pentru a evita probleme legale. În schimb, 56% dintre posturi ar urma să beneficieze de majorări, unele chiar consistente. Distribuția acestor creșteri ridică însă alte semne de întrebare.
Noua grilă vine și cu o valoare de referință clară: 4.100 de lei în 2027, cu perspectivă de creștere la 4.793 de lei până în 2031. Ministrul susține că acest mecanism va aduce stabilitate și predictibilitate. Totul este însă limitat de un plafon strict: maximum 8 miliarde de lei impact bugetar. „Nu există vreo cale să depăşim 8 miliarde în plus pentru salarii”, a spus Pîslaru. Dar schimbările nu se opresc aici.
Un alt punct sensibil este reducerea diferențelor dintre salariile mici și cele mari din sistem. Raportul scade de la 12 la 1 la 8 la 1, ceea ce ar trebui să aducă mai multă echitate. Președintele României ar ajunge la un coeficient maxim de 8, adică un salariu brut de aproximativ 32.800 de lei. Ministrul însuși spune că ar câștiga cu 22% mai mult în noul sistem. Dar există o problemă mai veche.
Diferențele dintre oameni cu aceleași funcții rămân un punct critic. În prezent, pentru poziții similare, salariile pot varia între 17.000 și 32.000 de lei. Reforma promite să corecteze aceste dezechilibre printr-un sistem unitar, construit în urma unei analize de doi ani realizate cu Banca Mondială. „Problema oamenilor nu e numai de câţi bani primesc ei în mână, ci de echitate”, a spus ministrul. Însă timpul nu mai are răbdare.
Termenul limită este 31 august 2026, iar presiunea este uriașă. „Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă”, a avertizat Dragoș Pîslaru. După ani de consultări, blocaje și reluări ale discuțiilor, proiectul a ajuns în faza decisivă. De aici înainte, totul depinde de adoptare.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
