CITEȘTE ȘI: Planul secret al lui Bolojan: Cum ar putea PNL să conducă un „pol de modernizare” direct din opoziție
CITEȘTE ȘI: „Fiecare leu contează!” Vestea de care depind 35.000 de familii
Ilie Bolojan a început anul cu un anunț care vizează direct buzunarul statului și numărul oamenilor plătiți din el. Discursul său pune presiune mai ales pe administrațiile locale și pe modul în care își gestionează banii. Mesajul este clar: urmează schimbări, iar cine nu se adaptează riscă să piardă. În joc sunt atât salariile bugetarilor, cât și modul în care sunt organizate primăriile și instituțiile publice.
Guvernul pregătește pentru 2026 un pachet de măsuri care combină reduceri de cheltuieli cu promisiunea de a nu mai crește taxele. Coaliția a ajuns deja la un acord politic înainte de sărbători, iar implementarea urmează să înceapă rapid, chiar din primele luni ale anului. Premierul susține că există doar o singură variantă acceptabilă pentru a ține sub control deficitul și pentru a evita noi poveri fiscale pentru populație.
Subiectul central este reforma administrației locale și reducerea cheltuielilor de personal, cu impact direct asupra bugetarilor. Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu la Digi24, citat de Antena 3 CNN, că fiecare autoritate locală va trebui să obțină o economie de aproximativ 10% la buget. Fiecare primărie sau instituție va decide cum ajunge la această reducere: prin diminuarea cheltuielilor sau prin eliminarea unor posturi ocupate, cu obligația de a respecta ținta de economie stabilită la nivel național.
Premierul a descris reforma administrației ca având două direcții: întărirea capacității instituțiilor de a-și exercita competențele și scăderea costurilor. Bolojan a menționat domenii precum încasarea impozitelor, menținerea disciplinei în construcții și descentralizarea unor atribuții și active, inclusiv terenuri, clădiri și baze sportive, către autoritățile locale. În același timp, reforma prevede măsuri pentru reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței, „inclusiv cheltuiele de personal”, după cum a precizat la Digi24.
El a explicat că aceste reduceri vor fi aplicate prin ajustarea grilelor de personal, astfel încât, per ansamblu, să rezulte o diminuare de aproximativ 10% a administrațiilor. Nivelul de impact va fi diferit de la o instituție la alta. Potrivit premierului, unele primării au deja un număr de angajați sub nivelul care ar rezulta din noua grilă națională, ceea ce arată că nu au făcut angajări în exces, în timp ce altele depășesc clar noua limită și vor trebui să reducă personalul.
Bolojan a dat câteva exemple de mecanisme prin care se pot face aceste reduceri: ieșiri la pensie, limitarea sau tăierea sporurilor acordate la nivel maxim și neocuparea posturilor vacante. Premierul a spus că, în unele comune cu același număr de locuitori, există primării care se încadrează deja sub viitorul plafon de personal, în timp ce altele îl depășesc. „Acolo unde au surplus de persoane, este clar că lucrurile nu sunt în regulă”, a subliniat el, indicând că aceste instituții vor fi nevoite să taie din schema de personal.
Șeful Guvernului a afirmat că această reformă este, în opinia sa, singura soluție prin care statul poate evita noi majorări de taxe și impozite. „Este singura formulă pe care o putem pune în practică, în aşa fel încât să nu mai creştem taxe, să nu mai creştem niciun fel de impozite şi dacă facem aceste reduceri şi urmărim politici care să creeze condiţii de dezvoltare, pentru că trebuie să facem şi acest lucru, începând din acest an, atunci suntem în situaţia în care anul trecut, în jumătate de an, am redus deficitul de la 9,4% cât era în 2024 la 8,4%”, a declarat Bolojan, la Digi24, potrivit Antena 3 CNN.
Premierul susține că, prin continuarea acestei direcții, deficitul ar putea fi redus cu încă două puncte procentuale, până la 6,4% din PIB. El a legat această țintă de scăderea costului cu dobânzile pe care le plătește România pentru datoria publică. Potrivit lui Bolojan, un deficit mai mic ar însemna dobânzi totale mai reduse și un nivel mai scăzut al dobânzilor, ceea ce ar diminua presiunea asupra bugetului. Guvernul mizează astfel pe cumpătare bugetară în locul creșterii încasărilor prin noi taxe.
În privința bugetului pentru anul 2026, premierul a anunțat că pregătirile urmează să înceapă chiar în săptămâna următoare interviului. Obiectivul este ca proiectul de buget să fie finalizat și gata pentru adoptare în luna februarie. Bolojan a precizat că, în ultima ședință de coaliție înainte de vacanța de sărbători, partidele de guvernare au căzut de acord asupra pachetului de măsuri fiscale care va intra în vigoare din 2026, astfel încât calendarul de implementare să fie clar.
Acordul politic include atât măsuri de creștere a unor venituri, cât și reduceri de cheltuieli în aparatul bugetar. Printre acestea se numără majorarea salariului minim, măsură cu impact direct asupra unei părți dintre angajați, dar și tăieri în administrația centrală. Executivul a anunțat, de asemenea, scăderea cu 10% a veniturilor parlamentarilor și reducerea subvențiilor pentru partidele politice. Toate aceste ajustări sunt prezentate ca parte a efortului de echilibrare bugetară pentru anul 2026.
Măsurile propuse de Guvern și descrise de Ilie Bolojan plasează o parte importantă a responsabilității la nivel local, unde autoritățile vor decide cum aplică reducerea de 10% a cheltuielilor. În același timp, Executivul încearcă să transmită mesajul că sacrificiile vor fi împărțite între diferite categorii de bugetari, de la administrația centrală până la nivel local și zona politică, cu scopul declarat de a evita noi creșteri de taxe pentru populație.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
