Un discurs rostit în fața Parlamentului din Letonia a aprins imediat discuțiile și a pus din nou reflectorul pe un subiect care stârnește reacții puternice de ani buni. Maia Sandu a venit cu o formulare care nu avea cum să treacă neobservată, iar mesajul ei a ridicat rapid semne de întrebare despre direcția în care merge dezbaterea publică de la Chișinău. Iar primele reacții au arătat clar că momentul nu a fost deloc unul obișnuit.
Totul a pornit de la o comparație dură între drama trăită de letoni și trecutul Republicii Moldova, iar tonul folosit a atras imediat atenția. În fața deputaților letoni, șefa statului a vorbit despre rupturi, ocupație, istorie rescrisă și legături tăiate cu bună știință, fără să lase loc de interpretări prea largi. Dar abia după aceea s-a văzut ce afirmație a declanșat cu adevărat valul de reacții.
Potrivit HotNews.ro, care citează News.ro, Maia Sandu a declarat că Pactul Ribbentrop-Molotov „a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus” și că „ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”. Președinta a spus că același protocol secret a schimbat soarta Moldovei, iar formularea a pus imediat subiectul în centrul atenției publice, iar de aici totul a luat altă turnură.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
În discursul susținut miercuri, Maia Sandu a mers mai departe și a vorbit despre ocupație, despre faptul că limba a fost redenumită, iar istoria a fost rescrisă. Ea a spus că legăturile cu România și cu Europa au fost tăiate „voit şi sistematic”, făcând o paralelă clară cu ceea ce a trăit Letonia după pactul din 1939. Mesajul a fost direct, fără ocolișuri, iar replica venită astfel a schimbat imediat tonul dezbaterii.
Șefa statului moldovean a explicat și de ce, în opinia sa, traseul Letoniei și cel al Moldovei au fost atât de diferite după prăbușirea Uniunii Sovietice. Ea a spus că Letonia a păstrat „claritatea morală” a unui popor care nu a acceptat niciodată ce i s-a impus, în timp ce Moldova a ieșit mai divizată și mai nesigură pe propria identitate. Tocmai de aici, a sugerat ea, au apărut și marile ezitări de mai târziu, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Maia Sandu a amintit că Letonia a intrat în Uniunea Europeană în 2004, în timp ce Republica Moldova a rămas în urmă nu pentru că ar fi „mai puţin europeană”, ci pentru că i-a luat mai mult să recupereze ceea ce i s-a luat. În același discurs, ea a spus că efectele Pactului Ribbentrop-Molotov nu vor fi anulate complet până când toate statele împinse în „zone gri” nu vor fi ancorate în Uniunea Europeană. Iar mesajul acesta a dus discuția spre un subiect și mai sensibil.
Tema unirii cu România a revenit astfel în forță, mai ales că Maia Sandu a mai spus în trecut că reunificarea ar putea fi una dintre variantele prin care Republica Moldova să rămână în lumea liberă și să trăiască în pace. Ea a precizat însă că statul moldovean este concentrat pe aderarea la UE și că, în prezent, nu există o majoritate clar favorabilă unirii în rândul electoratului. Dar reacțiile publice au continuat să curgă.
Într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, Maia Sandu a declarat și că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România dacă ar exista un referendum pe această temă. Ea a legat această posibilitate de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și de tentativele de influențare a proceselor electorale din Republica Moldova. Afirmația a stârnit reacții pe ambele maluri ale Prutului, iar discuția a devenit imediat una fierbinte.
După aceste poziții, mai mulți oficiali de la Chișinău, între care premierul Alexandru Munteanu și ministrul culturii, Cristian Jardan, au spus că ar susține unirea dacă populația ar vota în acest sens. În același timp, deputatul Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste și apropiat de liderul AUR, George Simion, a anunțat că vrea să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima ședință a Parlamentului din acest an.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
Chiar și așa, cifrele din sondaje arată că ideea unirii nu are, cel puțin acum, sprijinul majorității cetățenilor din Republica Moldova. Iar tocmai acest contrast face ca fiecare declarație pe temă să provoace imediat ecou, controverse și noi calcule politice.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
