CITEȘTE ȘI: Nu-mi vine să cred ce s-a decis: „Nu vorbim despre un vârf temporar, ci despre noua bază!”
CITEȘTE ȘI: Ce a spus înainte să moară. Gestul incredibil făcut de Mircea Lucescu de pe patul de spital
În orice discuție despre pensii, problema principală este aceeași: câți oameni lucrează, câți ies din activitate și câți bani sunt disponibili pentru plata lunară a tuturor pensiilor. Sistemul funcționează din contribuțiile celor care au acum un loc de muncă, iar atunci când numărul angajaților scade sau numărul pensionarilor crește, apar presiuni pe buget. Din acest motiv, autoritățile urmăresc de obicei două lucruri simple: la ce vârstă ies oamenii la pensie și în ce condiții pot pleca mai devreme din activitate.
O altă parte importantă ține de regulile speciale aplicate unor categorii profesionale și de reformele promise de stat în relația cu instituțiile europene. În astfel de cazuri, nu se discută doar despre sumele plătite din buget, ci și despre termene, avize, proiecte de lege și condiții asumate pentru accesarea fondurilor europene. Când unele măsuri întârzie, apar riscuri financiare pentru stat. De aceea, orice schimbare în domeniul pensiilor este legată atât de bugetul intern, cât și de obligațiile asumate prin PNRR.
Mai exact, joi, la București, premierul României, Ilie Bolojan, a vorbit despre modificări în sistemul de pensii și despre faptul că pensionarea anticipată trebuie limitată acolo unde nu există o justificare clară. În declarațiile făcute la Digi24, el a spus că România nu mai poate susține ieșirea mai devreme din activitate în cazurile care nu țin, de exemplu, de „un mediu toxic”. Premierul a explicat că regulile trebuie aplicate mai larg și la alte categorii, nu doar în anumite zone ale sistemului.
Ilie Bolojan a legat această idee de situația demografică și de numărul tot mai mic de oameni care vor susține în viitor plata pensiilor. El a spus, la Digi24: „Pentru a avea un sistem de pensii sustenabil – oamenii din generația mea, care vor ieși la pensie în 9-10 ani, vor fi înlocuiți doar jumătate – așadar pensionarea anticipată, care nu e justificată, de exemplu, de un mediu toxic, nu e sustenabilă. Această regulă trebuie extinsă și la celelalte categorii”. În aceeași intervenție, premierul a spus că există și cazuri unde pensia ajunge aproape de nivelul salariului brut din perioada de activitate.
Tot în acest context, premierul a spus că ar trebui făcute diferențe mai clare în funcție de dificultatea muncii și că unele formule actuale trebuie corectate. Declarația lui a fost: „Trebuie să existe diferențieri în funcție de dificultate – avem pensionare care se duce și la aproape 100% din brut – și aici trebuie o corecție”. El a adăugat că aceste schimbări nu ar trebui amânate și că „Trebuie făcut cât mai repede – în 2026 – ceva pentru a ieși din acest cerc vicios”, arătând că presiunea asupra bugetului crește de la an la an.
Premierul a vorbit și despre relația cu instituțiile europene și despre riscul ca România să piardă bani din PNRR dacă anumite jaloane nu sunt îndeplinite la timp. El a spus că, acolo unde unele obiective nu mai pot fi îndeplinite complet, Guvernul încearcă să reducă pierderile cât de mult se poate. Printre exemplele date de el s-au numărat companiile de stat unde nu au fost făcute încă toate schimbările de conducere. În acest caz, potrivit declarațiilor sale, pot apărea penalizări financiare.
Ilie Bolojan a mai spus că întârzierile nu țin întotdeauna de un singur minister și că unele proceduri au durat mai mult din cauza pașilor instituționali. El a dat ca exemplu și avizul CSM, spunând: „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”. Tot el a explicat că de respectarea termenelor depind bani europeni importanți pentru România și a precizat valoarea sumei reținute în prezent: „800 de milioane de euro, o sumă destul de mare”.
În final, premierul a spus că problema pensiilor nu poate fi separată de restul cheltuielilor publice. El a explicat că statul poate susține sănătatea, educația și celelalte sisteme publice doar dacă are suficienți contribuabili activi. Din acest motiv, a spus că economia trebuie să aibă mai mulți oameni care lucrează și plătesc contribuții. În acest context, el a amintit și procentul populației active, spunând că „Doar 53% din populația României lucrează sub o anumită formă”.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
