S-a mișcat ceva important în justiție, iar vestea i-a pus imediat pe jar pe mulți pensionari din România. O decizie venită de la cel mai înalt nivel a schimbat rapid jocul într-un val de procese care până acum păreau prinse în hârtii, amânări și trimiteri dintr-o parte în alta. Nimeni nu se aștepta ca lucrurile să capete o direcție atât de clară, iar de aici interesul a explodat.
De data aceasta, nu vorbim despre o promisiune sau despre o discuție politică fără final. Vorbim despre bani opriți deja din pensii și despre oameni care au decis să meargă în instanță ca să-i ceară înapoi. Totul a pornit de la o problemă care a stârnit nervi, nemulțumiri și multe semne de întrebare, însă abia acum s-a văzut unde era blocajul real.
Mai exact, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis cine judecă procesele prin care pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei cer restituirea sumelor reținute pentru CASS. Din 1 august 2025, cei care trec peste acest prag plătesc 10% pentru partea care depășește 3.000 de lei. Iar de aici au început procesele, unul după altul, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Potrivit datelor publicate de Newsweek.ro, statul încasează lunar de la această categorie de pensionari în jur de 100 de milioane de euro. Sumele nu sunt deloc mici dacă ne uităm la cazurile concrete: la o pensie de 4.000 de lei se opresc 100 de lei pe lună, iar la 5.000 de lei reținerea urcă la 200 de lei. Pentru mulți, exact de aici a început lupta în instanță, iar ce a urmat a atras imediat atenția.
Până acum, pe rolul instanțelor au apărut peste 100 de acțiuni, depuse individual sau în grup, împotriva Caselor de Pensii. Problema era că dosarele se loveau de o neclaritate legată de competența instanțelor. Înalta Curte a tăiat însă nodul acestei dispute și a stabilit limpede că aceste litigii merg la tribunale, la secțiile sau completurile specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale, iar asta schimbă complet ritmul acestor procese.
Hotărârea instanței supreme spune clar: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulteriorare, şi art. 129 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, competenţa materială de soluţionare a litigiilor având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), reţinute din pensii, cereri formulate în contradictoriu cu casa teritorială de pensii, revine tribunalului – secţiei/completului specializate/specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale”, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
Un detaliu esențial reținut de judecători este că pensionarii nu au atacat direct articolul de lege care impune plata CASS, ci au cerut în instanță banii opriți de casa de pensii. Instanța a arătat că reclamanții „pretind în mod direct restituirea sumelor de la plătitorul acestora (casa judeţeană de pensii)”, fără să folosească procedurile fiscale obișnuite prevăzute de Codul de procedură fiscală, iar de aici totul a luat altă turnură.
Asta înseamnă și un lucru foarte important pentru cei care speră să recupereze sumele reținute: chiar dacă un pensionar câștigă, decizia nu se aplică automat tuturor. Fiecare persoană trebuie să deschidă separat proces împotriva statului și a Casei de Pensii. În spatele acestor acțiuni stă și precedentul din decembrie 2022, când CCR a declarat neconstituțională o măsură similară din OUG nr. 130/2021, aplicată atunci pensiilor de peste 4.000 de lei. La acel moment, Curtea a arătat că „diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume considerabile, afectează dreptul la pensie”, iar exact acest argument îi face acum pe mulți să creadă că bătălia abia începe.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
