Sorin Grindeanu a apărut cu un mesaj care a ridicat imediat sprâncene. Totul s-a întâmplat la Sighetu Marmației, unde liderul PSD a venit în fața presei cu o poziție care, pentru mulți, a părut greu de digerat din primul moment. Nu pentru că a fost o simplă declarație politică, ci pentru că a atins un subiect care a aprins instant discuțiile, iar reacțiile nu au întârziat deloc, iar de aici totul a luat altă turnură.
Numele PSD a intrat din nou în centrul unei controverse care nu putea trece neobservată. Cei care au urmărit atent scena politică au înțeles imediat de ce momentul a stârnit atâtea reacții. Replica lui Grindeanu a venit într-un context sensibil, iar contrastul cu trecutul partidului a fost imposibil de ignorat. Mulți s-au întrebat cum s-a ajuns aici și ce urmează mai departe, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Abia apoi a venit anunțul care a pus totul pe masă. Sorin Grindeanu a spus că PSD va iniția un proiect de lege pentru interzicerea vânzării de acțiuni la companiile de stat profitabile, pentru o perioadă de doi ani. Declarația a fost făcută clar, fără ocolișuri: „PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vreau să facem o distincţie între aceste lucruri, ca să nu existe confuzie”, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
Liderul PSD a explicat și pasul concret pe care vrea să îl facă partidul. „L-am rugat pe liderul senatorilor, Daniel Zamfir, să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru şi să interzicem, pe o perioadă de doi ani, vânzarea de acţiuni la companiile de stat profitabile”, a afirmat Grindeanu. Declarația a venit în timpul unei vizite în Maramureș, unde s-a întâlnit cu liderii PSD din regiunea de nord-vest și cu aleșii locali, dar abia atunci s-a văzut adevărata problemă.
Motivul pentru care mesajul a explodat rapid ține de trecutul propriului partid. PSD este legat de unele dintre cele mai mari privatizări făcute în România, multe dintre ele rămase în memoria publică drept afaceri extrem de controversate. În listă apar nume grele și episoade care încă nasc discuții: Petromidia, RAFO Onești, ALRO Slatina, ROMTELECOM și Petrom. Exact aici s-a produs ruptura care a atras toate privirile, iar ce a urmat a spus totul.
În 2001, guvernul Adrian Năstase a convertit datoriile istorice ale Petromidia, de 560 de milioane de dolari, în obligațiuni. Tot atunci, RAFO Onești a ajuns în mâinile unei grupări din care au făcut parte și lideri PSD, iar prejudiciul invocat a fost de 500 de milioane de euro. În 2002 a urmat ALRO Slatina, descrisă atunci drept cea mai profitabilă companie a României, cedată pentru 11,4 milioane de dolari, deși era evaluată la 550 de milioane, însă lista nu s-a oprit aici.
Au urmat și alte mutări uriașe. În 2003, ROMTELECOM a fost privatizată, iar în 2004 Petrom a fost vândută către OMV pentru 669 de milioane de euro, deși compania avea rezerve atestate de țiței evaluate la peste 10 miliarde de euro. Tocmai de aceea, mesajul lansat acum de Grindeanu a fost privit de mulți ca un viraj spectaculos, mai ales că partidul care cere blocarea vânzării de acțiuni este același care a semnat privatizările istorice, iar de aici disputa s-a mutat direct în terenul politic.
În paralel, din Guvern a venit și o altă direcție. Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că a prezentat o listă exploratorie cu mai multe companii de stat care ar putea fi listate la bursă, dar a subliniat că nu există încă o decizie politică finală. Pe listă apar CEC Bank, Compania Națională Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională, Poșta Română, dar și alte companii care ar avea nevoie de luni bune de pregătire înainte de orice pas concret.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
