Totul a pornit de la câteva mesaje trimise pe WhatsApp, dar anchetatorii spun că în spatele lor s-ar fi aflat o schemă mult mai mare. Numele lui Nicușor Dan a apărut în discuții cu organizatori de evenimente, artiști și localuri cunoscute, iar cererile păreau, la prima vedere, venite dintr-o zonă oficială. Detaliile au început însă să ridice semne mari de întrebare.
Timp de aproape trei ani, aceeași persoană ar fi reușit să deschidă uși fără să plătească, folosind identități care nu îi aparțineau. În unele conversații, mesajele păreau trimise de oameni apropiați administrației locale. În altele, apăreau nume legate de instituții precum ANAF sau ANPC. Procurorii au strâns zeci și zeci de episoade, iar dosarul a ajuns acum în instanță.
Un bărbat recidivist, aflat sub control judiciar, a fost trimis în judecată după ce s-ar fi folosit de numele lui Nicușor Dan pentru a obține bilete și invitații gratuite la concerte, festivaluri și alte evenimente. La momentul faptelor, Nicușor Dan era primar general al Capitalei. Dosarul a fost înaintat pe 2 iunie 2026 Judecătoriei Sectorului 1, iar acuzația este fals informatic în formă continuată.
Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, inculpatul D.C. ar fi folosit patru conturi de WhatsApp și ar fi introdus fără drept fotografii și inițiale ale altor persoane, pentru a crea impresia că acele conturi erau reale. Ancheta vorbește despre 194 de acte materiale. Practic, fiecare identitate folosită ar fi fost o piesă dintr-un mecanism făcut să pară credibil.
Procurorii spun că, într-una dintre variante, bărbatul s-a prezentat drept V.P., șef de cabinet al primarului general al Municipiului București. Sub această identitate, ar fi purtat 189 de conversații cu organizatori de evenimente, încercând să obțină invitații, bilete sau chiar videoclipuri realizate de diverși artiști. Printre numele menționate în anchetă apar Beach Please, Nuba, Loft, Fratelli, Akcent, Oana Radu și Saga Festival, potrivit Agerpres.
În alte situații, susțin anchetatorii, bărbatul ar fi schimbat rolul și s-ar fi prezentat drept C.I., fiul lui M.I., apoi drept P.A. de la ANAF sau ANPC. Scopul ar fi rămas același: obținerea unor beneficii prin conversații purtate sub identități false. Cazul este acum pe masa judecătorilor, iar acuzațiile arată cât de departe ar fi mers schema construită în jurul unor simple mesaje pe WhatsApp.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
