Puțini se gândesc la asta până când ajung în fața ghișeului, cu actele în mână și cu cheltuieli care nu mai pot fi amânate. Exact atunci apare întrebarea care arde pe toată lumea: câți bani dă statul și ce trebuie să conțină dosarul ca să nu fii trimis acasă din prima? Iar răspunsul nu e deloc de ignorat, mai ales în 2026, când sumele au rămas la un nivel care schimbă calculele din start, iar de aici apar detaliile care contează cu adevărat.
Totul devine și mai complicat când afli că nu oricine poate încasa banii și că lipsa unui singur document poate da planurile peste cap. În multe cazuri, familia află abia în ultimul moment că trebuie dovedit clar cine a plătit înmormântarea și în ce calitate cere ajutorul. Situația se schimbă rapid, pentru că diferența dintre un dosar complet și unul respins se vede imediat, iar abia din acest punct se înțelege miza reală.
Concret, ajutorul de deces acordat în 2026 este de 8.620 de lei în cazul în care a murit un asigurat sau un pensionar. Dacă este vorba despre decesul unui membru de familie neasigurat, suma este de 4.310 lei. Informațiile sunt prezentate de stirilekanald.ro, iar datele oficiale sunt regăsite și la CNPP. Potrivit regulii aplicate, cuantumul este legat de câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, însă lucrurile nu se opresc aici.
Ajutorul se acordă pentru decesul unui asigurat, al unui pensionar sau al unui membru de familie al acestora, cum ar fi soțul, soția, copiii, părinții ori bunicii unuia dintre soți. Banii nu ajung însă automat în familie. Ei pot fi încasați de o singură persoană, aceea care dovedește că a suportat cheltuielile de înmormântare, fie că este rudă, tutore sau chiar altă persoană fizică ori juridică, iar asta schimbă complet jocul la depunerea dosarului.
Pentru cazul în care a decedat un asigurat sau un pensionar, dosarul trebuie să includă cererea tip pentru acordarea ajutorului de deces, certificatul de deces în original și copie, actul de identitate al solicitantului, acte de stare civilă care dovedesc rudenia sau documente de tutore, curator ori mandatar. Se cer și dovezi ale cheltuielilor de înmormântare, cum ar fi facturi și chitanțe, ori o declarație pe proprie răspundere, iar de aici apare diferența care poate bloca totul.
Dacă persoana decedată era salariat, mai este necesară și adeverința de la angajator. În cazul în care solicitantul vrea plata prin bancă, trebuie depus și extrasul de cont. Pentru decesul unui membru de familie neasigurat sau nepensionar, lista se completează, după caz, cu act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă este vorba despre copil inapt de muncă peste 18 ani, ori cu adeverință de studii pentru copilul între 18 și 26 de ani, iar replica documentelor cerute vine fără loc de interpretări.
CNPP arată că plata se face, de regulă, în cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii. Dosarul se depune la casa teritorială de pensii competentă, iar banii pot fi virați în cont sau trimiși prin mandat poștal, în funcție de opțiunea disponibilă. După plată, pe spatele certificatului de deces original se înscrie mențiunea „ACHITAT” ori „PLĂTIT prin virament bancar/mandat poștal”, cu dată, semnătură și ștampilă, iar asta închide oficial procedura.
Un detaliu important, trecut adesea cu vederea, este că ajutorul poate fi solicitat în termenul general de prescripție de 3 ani de la emiterea certificatului de deces. Tot CNPP menționează că, în anumite situații, și persoanele juridice, cum ar fi firmele de servicii funerare mandatate, pot cere această sumă, pe baza unei împuterniciri și a contractului de prestări servicii. Tocmai de aceea, înainte de depunere, copiile, originalele și cererea tip trebuie pregătite fără nicio lipsă, pentru că exact acolo se decide tot.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
