CITEȘTE ȘI: „M-am simțit pierdută” Incredibil ce făcea Mirabela Grădinaru înainte de corporație
CITEȘTE ȘI: De ce nu mai sunt văzuți împreună? Ileana Sterp, adevărul despre absența soțului
În timp ce mulți pensionari din România numără cu grijă fiecare leu și se întreabă cum vor trece iarna, pentru alți români ajunși la vârsta a treia luna decembrie arată cu totul altfel. Aceștia nu doar că nu își fac griji dacă le ajunge pensia până la final de lună, ci verifică de două ori extrasul de cont, ca să fie siguri că au intrat toate sumele promise. Diferența dintre cele două lumi nu este dată de profesie sau statut social, ci de un detaliu surprinzător, pe care foarte puțini îl bănuiesc la prima vedere.
În discuție intră pensionari români care au ales să își trăiască bătrânețea în alte state europene, în special în țări vestice, unde regulile sistemului de pensii funcționează după o altă logică. Acolo, lunile de iarnă nu înseamnă doar cheltuieli mai mari, ci și bani în plus virați automat în cont, fără cereri complicate sau drumuri la ghișee. Tocmai aceste diferențe fac ca, în aceeași perioadă a anului, unii să își facă planuri de cumpărături, iar alții să taie din ele cu regret, iar motivul real abia acum începe să iasă la iveală.
Explicația se află în felul în care unele țări europene, cum este Italia, au construit de ani de zile mecanisme prin care pensionarii primesc mai multe tranșe de bani la final de an. În timp ce în România, scrie romania.fm, discuțiile se poartă în jurul indexărilor amânate și al ajutoarelor de urgență, în alte state există de mult timp a 13-a și chiar a 14-a pensie, acordate aproape automat. Acolo, luna decembrie se transformă pentru mulți români stabiliți în străinătate într-o perioadă în care venitul lunar poate ajunge, în mod legal, la aproximativ de trei ori pensia obișnuită.
Pentru un pensionar român cu rezidență în Italia, de exemplu, finalul de an poate aduce în același timp pensia obișnuită, plus o sumă considerată a 13-a pensie și încă una numită a 14-a pensie. Toate aceste plăți fac ca totalul încasat într-o singură lună să sară la un nivel pe care cei rămași în țară cu greu îl pot imagina. În unele cazuri, peste aceste trei tranșe se mai pot adăuga și bani restanți sau ajustări întârziate, iar această acumulare transformă o lună obișnuită într-una care schimbă cu adevărat bugetul unui întreg an.
Nu orice pensionar stabilit în afara țării intră însă automat în această categorie avantajoasă, iar aici intervin câteva condiții clare. În sistemul italian, de pildă, este obligatoriu ca persoana să aibă drept legal la prestații sociale în acel stat și să fi atins vârsta minimă de pensionare, care se situează în jurul pragului de 64 de ani. Faptul că vorbim de mecanisme stabile, introduse în timp, face ca aceste plăți să fie așteptate an de an de cei care știu deja cum funcționează, în timp ce pentru alții informația abia acum devine cunoscută.
Un alt filtru important este nivelul de venit, care nu poate depăși un plafon stabilit de legislația locală. În general, limitele sunt legate de valoarea pensiei minime din statul respectiv, iar în Italia criteriul este adesea în jur de două pensii minime pe an. Asta înseamnă că sprijinul suplimentar se concentrează pe cei cu venituri modeste, nu pe pensiile foarte mari, dar chiar și așa rezultatul final este spectaculos pentru cei care se încadrează. În oglindă, situația din România arată cu totul altfel pentru bătrânii care nu au părăsit țara.
Pentru pensionarii care au rămas acasă, discuțiile din ultimele luni nu au fost despre bonusuri multiple, ci despre tăieri și renunțări. Conform informațiilor relatate de romania.fm, indexarea pensiilor cu inflația pentru anul 2026 a fost anulată, ceea ce înseamnă că veniturile lor nu vor mai ține pasul cu scumpirile. În locul unei creșteri previzibile, autoritățile au venit cu măsuri punctuale, prezentate ca sprijin pentru cei mai vulnerabili. Această schimbare lasă însă mulți seniori cu senzația că viitorul lor financiar devine tot mai nesigur de la un an la altul.
Guvernul a introdus pentru 2025 un ajutor în valoare totală de 400 de lei destinat pensionarilor cu venituri mici, sub nivelul salariului minim net. Suma nu ajunge însă dintr-odată, ci este împărțită în două tranșe egale: 200 de lei în luna aprilie și 200 de lei în luna decembrie. Pentru unii, acești bani pot însemna plata unei facturi sau câteva cumpărături în plus, dar nu schimbă radical situația financiară de ansamblu. Când această sumă este comparată cu ceea ce primesc pensionarii români din anumite state occidentale, contrastul devine cu atât mai puternic.
Astfel, în timp ce unii seniori români își văd veniturile din decembrie aproape triplate datorită sistemelor de protecție socială din țările unde s-au stabilit, cei rămași în țară se bazează pe un mic bonus care abia acoperă o parte din scumpiri. Diferența dintre aceste două realități nu mai este doar o chestiune de geografie, ci un semnal despre cât de mult poate influența statul de rezidență calitatea vieții la bătrânețe. Pentru mulți, întrebarea care rămâne în aer este dacă această prăpastie se va adânci sau dacă, la un moment dat, regulile jocului se vor schimba și pentru cei care au ales să nu plece nicăieri.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
