Un președinte la fața locului, un bloc avariat și o întrebare care a ținut România cu sufletul la gură: cum a ajuns o dronă rusească să lovească tocmai un cartier de locuințe din Galați? Nicușor Dan a venit personal acolo, iar ce a spus a schimbat complet imaginea pe care o aveau oamenii despre acest incident. Mulți credeau că drona a fost trimisă direct spre România, dar realitatea pare să fie alta.
Liderul de la Cotroceni a oferit o explicație care a surprins pe toată lumea și care arată cât de aproape a fost țara noastră de un pericol mult mai mare. Nu a fost vorba despre o singură dronă rătăcită, ci despre un întreg val care a traversat regiunea în acea noapte. Iar ceea ce a deviat traiectoria uneia dintre ele are legătură directă cu apărarea ucraineană. Detaliile sunt mai tulburătoare decât pare.
Concret, Nicușor Dan a explicat că drona căzută în zona Galațiului făcea parte dintr-un grup uriaș de 43 de drone care au traversat sudul Ucrainei, la circa 20-30 de kilometri nord de Dunăre, pe direcția est–vest. Una dintre ele a fost lovită de sistemele de apărare ucrainene deasupra orașului Reni, iar impactul i-a schimbat complet traseul. Așa a ajuns aparatul pe teritoriul României. Iată cum a descris președintele momentul exact.
„A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea estică, au traversat Ucraina la, să zicem, 20-30 de kilometri la nord de Dunăre, dinspre Est spre Vest. Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, i s-a modificat traiectoria și a venit înspre Galați”, a declarat Nicușor Dan. Explicația nu se oprește însă aici.
Președintele a precizat că drona „a fost lovită kinetic”, adică prin impact direct, nu printr-o explozie, iar tocmai acest lucru a făcut ca aparatul să își schimbe direcția de zbor și să ajungă unde nimeni nu se aștepta. Practic, o lovitură menită să oprească drona a sfârșit prin a o împinge spre un oraș plin de oameni. Detaliul tehnic devine astfel cheia întregului incident. Dar urmează partea care ridică cele mai multe semne de întrebare.
Întrebat dacă România ar trebui să primească sisteme anti-dronă suplimentare de la NATO, președintele a recunoscut că subiectul este unul „tehnic și complicat”. El a explicat că o interceptare făcută prea aproape de zonele locuite poate produce pagube și mai mari la sol, iar focul defensiv trebuie calculat la milimetru. Există chiar riscul ca tirul pornit din România să ajungă peste graniță, în Ucraina. Iată exact cum a pus problema.
„Este o discuție tehnică complicată asta, pentru că în funcție de locul în care vrei să lovești respectiva dronă, riști să provoci pagube mai mari la nivelul solului. Depinde și de unghiuri, trebuie să ai grijă să nu tragi de pe teritoriul României pe teritoriul Ucrainei”, a afirmat președintele. Așadar, soluția nu este nici pe departe atât de simplă pe cât pare la prima vedere.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
