La Bruxelles, într-un moment în care toți așteptau concluzii seci după summit, Viktor Orbán a ieșit în față cu o poziție care a ridicat imediat semne de întrebare. Tonul a fost apăsat, mesajul a fost tăios, iar reacția a venit într-un moment în care tensiunile din interiorul Uniunii Europene sunt deja la un nivel uriaș. Nimeni nu se aștepta ca liderul de la Budapesta să apese atât de tare pe acest subiect, iar de aici totul a luat altă turnură.
Primele fraze au fost suficiente ca să aprindă discuțiile. Orbán a vorbit despre suveranitate, despre limitele puterii de la Bruxelles și despre riscul ca statele membre să rămână fără un instrument pe care îl consideră vital. A fost genul de intervenție care nu trece neobservată, mai ales într-un moment în care orice declarație despre viitorul UE poate schimba rapid tonul dezbaterii, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Abia apoi a venit mesajul clar: premierul Ungariei a apărat ferm dreptul de veto și a spus că fără această pârghie participarea unor state în Uniunea Europeană și-ar pierde sensul. La conferința de presă de după summitul european, Viktor Orbán a legat direct independența deciziilor naționale de nivelul de trai al cetățenilor și a transmis că miza este mult mai mare decât pare la prima vedere, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
Liderul ungar a mers și mai departe și a lansat un avertisment care a atras imediat atenția. „Dacă statele naționale sunt private de dreptul de veto în chestiuni esențiale, Uniunea Europeană riscă să se transforme într-un imperiu”, a declarat Viktor Orbán. El a susținut că o astfel de schimbare nu ar lovi doar politic statele membre, ci și economic, insistând că Ungaria nu a prosperat atunci când a fost prinsă în structuri imperiale opresive, dar abia atunci s-a văzut adevărata problemă.
În același val de critici, Orbán a atacat și decizia UE de a prelungi pe termen nedefinit înghețarea activelor rusești prin vot cu majoritate calificată. Potrivit lui, această procedură ocolește regula unanimității tocmai pentru a evita un posibil veto din partea Ungariei și încalcă principiile statului de drept. Măsura este legată de sprijinul financiar pentru Ucraina, însă reacția de la Budapesta a fost una extrem de dură, iar ce a urmat a stârnit și mai multe reacții.
Pe masa disputei sunt și sume uriașe. Sancțiunile impuse de UE după invazia Rusiei în Ucraina includ blocarea unor active ale Băncii Centrale a Rusiei estimate la aproximativ 210 miliarde de euro. În mod normal, astfel de măsuri trebuie reînnoite la fiecare șase luni prin vot unanim în Consiliul UE, iar Ungaria a amenințat de mai multe ori că s-ar putea opune. În acest context, presiunea politică a crescut rapid, iar de aici conflictul s-a văzut și mai clar.
În paralel, Comisia Europeană a suspendat o mare parte din fondurile europene destinate Ungariei, acuzând guvernul lui Viktor Orbán că nu respectă principiile statului de drept. Budapesta respinge constant aceste acuzații, iar noul atac lansat la Bruxelles riscă să adâncească și mai tare ruptura dintre liderul ungar și instituțiile europene. Cu alte cuvinte, scandalul este departe de final.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
