CITEȘTE ȘI: Nu e cine credeam noi! S-a dat vestea despre originile actriței și e total neașteptat
CITEȘTE ȘI: Veste de ultimă oră în familia Sterp! Ileana s-a mutat la Mama Geta
În ultimii ani, discuțiile despre pregătirea populației pentru situații dificile au apărut tot mai des în spațiul public. De obicei, astfel de discuții nu se referă doar la armată, ci și la modul în care statul și cetățenii pot reacționa când apar probleme mari, cum ar fi incendii, cutremure sau alte crize. În astfel de cazuri, autoritățile încearcă să stabilească din timp ce instituții intervin, cine coordonează acțiunile și ce fel de sprijin poate veni și din partea populației, atunci când este nevoie.
Un alt element important în acest tip de plan este pregătirea pe bază de voluntariat. În general, astfel de programe sunt gândite pentru persoane care aleg să participe și să învețe lucruri de bază, într-un cadru organizat. De regulă, se discută despre instruire, disciplină, proceduri simple și capacitatea de a reacționa corect într-o situație de urgență. În paralel, contează și partea practică: bugetul, spațiile de pregătire, personalul care face instruirea și numărul de oameni care pot fi primiți în fiecare serie.
Mai exact, la 21 ianuarie 2026, șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a vorbit despre acest subiect la Comandamentul HQ MNC-SE din Sibiu. La eveniment a fost prezent și Alexus G. Grynkewich, prezentat în articol drept comandant suprem al Forțelor Aliate din Europa. Potrivit textului publicat de Jurnal de internet, mesajul transmis a fost că România are nevoie de o populație mai bine pregătită pentru situații de criză și pentru sprijinirea unui eventual efort militar, dacă situația de securitate va cere acest lucru.
În declarațiile citate de publicație, Vlad Gheorghiță a spus că legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost modificată și promulgată recent. El a explicat că, din acest an, Armata vrea să atragă tineri în Ministerul Apărării Naționale pe bază de voluntariat, pentru pregătire militară de bază. „Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare”, a afirmat acesta, potrivit Jurnal de internet.
Tot în aceleași declarații, șeful Armatei a spus că programele vor continua în funcție de resursele bugetare și de capacitatea de organizare. Pentru anul 2026, obiectivul anunțat este pregătirea a aproximativ 1.000 până la 2.000 de voluntari. El a precizat și că, în anii următori, ar putea exista două sau trei serii de pregătire pe an. În acest fel, numărul celor instruiți ar putea crește treptat, dacă armata va avea spațiile, personalul și logistica necesare pentru a susține acest proces.
În articol sunt redate și alte declarații legate de capacitatea de instruire. „Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a spus Vlad Gheorghiță, conform Jurnal de internet. Ideea prezentată este că această pregătire va fi făcută treptat, fără un ritm fix stabilit pe termen lung, tocmai pentru că depinde de bani, de infrastructură și de modul în care vor fi organizate seriile.
Un alt punct din mesaj a fost legat de reziliența națională și de colaborarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. În declarația citată de publicație apare și această formulare: „Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război.” În concluzie, mesajul transmis la Sibiu a fost că statul vrea să dezvolte programe de pregătire voluntară și să lege mai clar partea militară de răspunsul civil în situații dificile.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
