Numele lui Călin Georgescu apare din nou într-un document care a inflamat deja discuțiile și a ridicat multe sprâncene. De data asta, totul pornește de la un raport american care pune reflectorul pe România și pe o perioadă care a stârnit scandal, acuzații și multă agitație. Ce este și mai surprinzător este că documentul vorbește despre presiuni, cenzură și decizii care ar fi depășit granițele unei simple campanii electorale, iar de aici au început întrebările grele.
La început, nimeni nu se aștepta ca România să fie prezentată ca unul dintre cele mai sensibile cazuri analizate într-un raport despre libertatea de exprimare online. Dar exact asta s-a întâmplat. Textul american sugerează că în spatele unor măsuri luate în plină criză electorală au existat cereri insistente, discuții tensionate și intervenții care au pus TikTok sub o presiune uriașă, iar ce a ieșit la iveală după aceea a atras imediat atenția.
Este vorba despre raportul intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”, prezentat ca „Interim Staff Report” și publicat miercuri, 3 februarie 2026. Documentul susține că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 din România a devenit un exemplu major într-o investigație despre felul în care autorități europene ar fi influențat moderarea conținutului online, iar de aici totul a luat altă turnură.
Potrivit raportului, TikTok ar fi transmis Comisiei Europene că nu a găsit probe pentru existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociată campaniei lui Călin Georgescu. Mai mult, autorii spun că echipa internă de „informații privind amenințările” ar fi ajuns la concluzia: „Nu am găsit dovezi”, iar platforma nu ar fi fost de acord nici cu ideea unei operațiuni coordonate venite din Rusia. Dar acesta a fost doar începutul, pentru că mai departe apar și alte detalii explozive.
Raportul notează că, pe 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, însă „nu a legat acest lucru de Rusia”. În același timp, autorii invocă și „relatări publice” care ar pune sub semnul întrebării această pistă și menționează informații atribuite autorității fiscale, potrivit cărora campania reclamată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal, iar replica venită după aceea a schimbat și mai mult tonul discuției.
Documentul susține și că, între primul tur și anularea lui, solicitările de eliminare a conținutului ar fi devenit mult mai dure. Un exemplu citat în raport arată că autorități române ar fi cerut ștergerea unor materiale pentru că erau „Lipsit de respect și o insultă la adresa PSD”. Într-un alt episod, autorii spun că s-ar fi cerut ca „toate materialele care conțin imagini cu Calin Georgescu trebuie eliminate”, însă TikTok ar fi refuzat să șteargă postări făcute de cetățeni obișnuiți, iar aici s-a văzut adevărata problemă.
Raportul mai arată că, la 29 noiembrie 2024, DG CONNECT ar fi convocat discuții despre moderarea conținutului politic legat de România. Apoi, pe 17 decembrie 2024, Comisia Europeană ar fi deschis o investigație formală împotriva TikTok în baza DSA. Autorii spun și că platforma ar fi informat Comisia că va cenzura termenii „Lovitură de stat” și „război” pentru următoarele 60 de zile, ca măsură de reducere a riscului, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Un alt punct sensibil din document este ideea că unele solicitări ar fi fost făcute „în afara procesului formal” prevăzut de DSA. Raportul susține că TikTok ar fi spus ulterior Comisiei că era „reticent față de abordarea foarte informală” folosită în acea perioadă, tocmai din cauza riscului de „influențe politice” și de „eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursurile politice)”. Iar când apar astfel de formulări într-un raport oficial, reacțiile vin imediat.
Autorii merg și mai departe și vorbesc despre un episod numit „Global takedown”, în care, după o hotărâre judecătorească românească, TikTok ar fi blocat geografic anumite materiale, dar regulatorul electoral ar fi susținut că decizia trebuie aplicată nu doar în România. În raport apare și formularea atribuită SRI despre „Blocarea accesului vizual” din România, cu postările „rămânând vizibile în altă stare [sic]”. Concluzia autorilor este directă: astfel de cereri ar depăși jurisdicția națională și ar arăta cum reglementarea europeană poate produce efecte extraterritoriale. Iar exact aici se află miza uriașă a acestui document.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
