Puțini se așteptau ca numele lui Ilie Bolojan să ajungă în centrul unui atac atât de dur. Totul a pornit de la un mesaj care a inflamat rapid discuțiile și a ridicat imediat semne mari de întrebare. Tonul a fost direct, acuzațiile au fost grele, iar reacțiile nu au întârziat să apară, mai ales că în joc sunt bani uriași și un proiect care a stârnit deja scandal, iar de aici totul a luat altă turnură.
În spatele acestui nou episod tensionat stă Adrian Toni Neacșu, avocat și fost membru CSM, care a lansat un mesaj extrem de dur la adresa premierului și a miniștrilor săi. Fără ocolișuri, acesta a vorbit despre greșeli repetate, decizii făcute împotriva legii și un posibil dezastru financiar pentru România. Iar când au apărut și sumele invocate, atenția s-a mutat imediat pe miza reală, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Concret, Adrian Toni Neacșu susține că Ilie Bolojan și miniștrii din cabinetul său sabotează proiecte importante legate de PNRR. În centrul acuzațiilor este proiectul privind pensiile magistraților, de care Guvernul leagă pierderea a 231 de milioane de euro. Fostul membru CSM spune că, pe lângă această sumă, se adaugă și alte 660 de milioane de euro, invocând și problema numirilor politice și clientelare la AMEPIP și în întreprinderile publice, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
Avocatul a explicat că prima variantă a legii a fost deja respinsă de CCR pe motive de procedură. El citează motivarea Curții și arată că „solicitarea avizului CSM a fost realizată în interiorul procedurii de consultare publică și a celei preliminare de consultare interinstituțională. Or, potrivit cadrului normativ de referință, acest aviz putea fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială.” Tocmai aici spune el că Guvernul a repetat exact aceeași greșeală, dar abia atunci s-a văzut adevărata problemă.
Potrivit lui Adrian Toni Neacșu, Executivul a cerut din nou avizul CSM înainte ca procedura de transparență publică să fie încheiată, deși CCR stabilise foarte clar ce trebuie făcut. El invocă și prevederea din Legea nr. 52/2003, potrivit căreia „proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi a propunerilor formulate în cadrul procedurii de consultare publică”. Iar acest detaliu a reaprins imediat controversa, iar ce a urmat a spus totul.
Fostul membru CSM susține că noul proiect a ajuns la CSM la 20.11.2025, în timp ce Ministerul Muncii a anunțat public, retroactiv, că transparența decizională se desfășoară în perioada 19-24.11.2025. Mai mult, pe 24.11.2025 a avut loc și o dezbatere publică la Ministerul Muncii, cu participarea societății civile și a asociațiilor profesionale din justiție. În același timp, spune el, proiectul se afla încă în avizare interministerială, iar de aici scandalul a explodat și mai tare.
Mesajul final al lui Adrian Toni Neacșu a fost și mai apăsat. „Mai pe scurt, faci aceeași greșeală, primești aceeași soluție: și noul proiect va fi respins pe formă precum primul. Insistența de a proceda identic și a crede că primești o altă soluție are un nume: în cazul acesta pe lângă prostie și iresponsabilitate pe banii noștri. Abuzul în serviciu înseamnă încălcarea legii cu bună știință de către un funcționar public (în Guvern sunt numai funcționari publici), dacă prin asta produci un prejudiciu: 231 milioane euro. Prostia se numește numai neglijență în serviciu, dar tot infracțiune e.”
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
