CITEȘTE ȘI: Ce a descoperit Codruța Filip? Motivul real pentru care cel mai iubit cuplu s-a despărțit
CITEȘTE ȘI: Atenție, prieteni! Dacă aveți așa ceva acasă, citiți asta urgent să nu pățiți la fel
În timp ce mulți români încă își refac calculele după valul de scumpiri din ultimii ani, specialiști precum Iancu Guda și Cătălin Marin urmăresc foarte atent cifrele care se mișcă în spatele ușilor închise ale băncilor. Piața creditelor pentru locuințe nu doar că a rezistat șocurilor, dar a și bifat un nou vârf istoric, semn că oamenii se tem mai mult de „a pierde trenul” decât de dobânzi mari. Ce nu se vede însă la prima vedere este schimbarea care urmează să lovească direct în ratele lunare, într‑un mod pe care puțini l‑au anticipat, dar pe care mulți îl vor simți foarte clar foarte curând.
Cu toate că discuțiile publice au fost dominate de creșteri de prețuri, majorări de TVA și inflație care a tăiat din puterea de cumpărare, în spatele acestor știri apăsătoare se pregătește o modificare ce promite, pentru unii, o mică eliberare de presiune. Reporterul Observator Georgiana Pocol și specialiștii consultați de aceasta au analizat cum se reașază piața după valul de tranzacții din ultima perioadă și ce înseamnă asta pentru buzunarul oamenilor obișnuiți. Abia după ce punem cap la cap toate aceste piese devine clar de ce mii de debitori se uită acum cu mai multă speranță la începutul lui 2026.
În 2025, creditele pentru locuințe au mers contrar așteptărilor pesimiste: în primele zece luni, românii au contractat ipoteci în valoare de 9,2 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Observator, cu 26% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. La suprafață, pare o explozie a entuziasmului pentru achiziții de locuințe, dar nu totul este atât de simplu. Mulți au fost împinși de la spate de schimbările de taxe și de teama că mai târziu va fi și mai scump, iar această grabă aparent avantajoasă ascunde câteva detalii care contează enorm pentru cei cu rate mari și venituri limitate.
Unul dintre factorii care a alimentat această cursă contra cronometru a fost modificarea TVA la imobiliare, urcat la 21%, ceea ce a stârnit un val de cumpărări făcute în grabă. „Am avut o creștere a TVA-ului la imobiliare până la 21%, ceea ce a crescut tentația de achiziţie oarecum speculativă sau sezonieră în sectorul imobiliare. a fost un vârf în luna iulie când s-au făcut cu 60% mai multe tranzacții decât în primul semestrul. S-au făcut din scurt şi asta a necesitat creșterea finanţărilor pe credit”, a explicat Iancu Guda, specialist economic Observator. Chiar și așa, numărul total de locuințe vândute în acest an a fost ușor mai mic, semn că nu toate aceste mișcări înseamnă neapărat noi proprietari, ci mai degrabă o reașezare a datoriilor existente.
De fapt, o parte importantă din creditele acordate în ultima perioadă nu reprezintă neapărat vise noi de casă, ci reparații la bugetul familiilor deja îndatorate. Mulți debitori au încercat să se protejeze de valul de scumpiri la dobânzi, schimbându‑și vechile împrumuturi cu unele care par mai ușor de dus pe termen mediu. „Creşterea inflaţiei şi a dobânzilor a făcut ca o bună parte a celor care au credite în sold să-şi refinanţeze creditele ipotecare la dobânzi fixe”, a mai precizat Iancu Guda pentru Observator. Chiar dacă această mutare nu este spectaculoasă la prima vedere, ea arată clar cât de apăsat se simt ratele lunare în viața de zi cu zi a oamenilor.
Cu toate acestea, nu toată lumea a fugit către dobânzi fixe, iar majoritatea românilor a rămas cu credite legate de indicatori variabili, mai ales de IRCC. Exact aici apare și vestea care poate schimba tonul discuțiilor la început de an pentru peste 400.000 de debitori. Din ianuarie, pentru cei cu împrumuturi legate de IRCC, rata lunară va începe să scadă, odată cu diminuarea acestui indice de referință. Deși nu vorbim despre o minune care șterge datoriile peste noapte, efectul se vede direct în sumele plătite lună de lună, iar asta poate face diferența între un buget sufocat și unul ceva mai respirabil.
Reporterul Observator Georgiana Pocol oferă un exemplu foarte concret pentru a ilustra ce înseamnă, în practică, această ajustare a IRCC pentru un român cu un credit obișnuit. „Pentru un credit de 300 de mii de lei, pe 30 de ani, dobânda actuală ajunge la 8,56%, cu o rată de aproximativ 2.319 lei. De la 1 ianuarie 2026, odată cu scăderea IRCC, dobânda ar coborî la 8,14%, iar rata la aproape 2.237 lei, adică o economie de peste 80 de lei pe lună”, transmite Georgiana Pocol, reporter Observator. Nu pare o sumă uriașă la prima vedere, dar într‑un an se adună la peste o rată întreagă, iar pentru multe familii acești bani reprezintă diferența dintre datorii în lanț și un mic fond de siguranță.
Brokerul de credite Cătălin Marin explică faptul că acest pas în jos al IRCC nu vine singur, ci tinde să tragă după el și produsele cu dobândă fixă, pe care băncile le ajustează pentru a rămâne atractive. „Asta aduce o scădere a ratelor, estimăm cu 3,5% direct în rată. Va fi o scădere şi la nivel de dobânzi fixe, de obicei majoritatea băncilor merg pe o axă prin care în momentul în care scad creditele cu dobândă variabilă automat vin şi cele cu dobândă fixă, ne așteptăm la o reglare a pieței”, a declarat Cătălin Marin pentru Observator. În spatele acestor procente se află însă o întrebare esențială: cât de mult și cât de repede se vor ieftini, de fapt, banii pentru cei care depind de credite pentru a‑și ține în picioare planurile de viață.
Privind mai departe de începutul lui 2026, analiștii iau în calcul și o nouă scădere a IRCC în trimestrul al doilea al anului, ceea ce ar putea aduce o nouă rundă de ajustări în jos a ratelor, deși nu există garanții ferme. Totuși, după cum subliniază specialiștii citați de Observator, schimbările cu adevărat consistente vor veni abia dacă Banca Națională a României va decide să reducă dobânda de politică monetară, cea care stă la baza tuturor costurilor de finanțare din economie. Până atunci, pentru românii cu credite, veștile actuale nu reprezintă un miracol, dar sunt totuși una dintre rarele situații recente în care cuvântul „scădere” apare lângă „rată” și nu lângă „venit”.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
