Doi dintre cei mai cunoscuți economiști din lume au început să tragă semnale de alarmă, iar ceea ce spun acum ar trebui să îngrijoreze pe oricine primește un salariu. Diane Swonk și Michael Feroli vorbesc despre o schimbare care lovește direct buzunarele oamenilor, dar nimeni nu se aștepta să vină atât de repede. Ce se întâmplă, de fapt?
Totul pleacă de la o cifră care, la prima vedere, pare banală. Doar câteva zecimi de procent fac diferența între un trai mai bun și unul tot mai greu. Iar acele zecimi tocmai s-au întors împotriva angajaților din cele mai puternice economii ale lumii. Detaliile arată că problema e mult mai serioasă decât pare. Iată despre ce este vorba.
Salariile reale au început din nou să scadă în tot mai multe state dezvoltate, după ce un nou val de scumpiri a accelerat inflația. Potrivit Financial Times, în SUA, Marea Britanie și zona euro, prețurile la energie, carburanți și transport cresc iar mai repede decât veniturile populației. Economiștii avertizează că presiunea pe consumatori ar putea lovi în plin economia și piața muncii. Și asta e abia începutul.
În Statele Unite, situația s-a întors brusc. Inflația anuală a urcat la 3,8% în aprilie, în timp ce salariile orare au crescut cu doar 3,6%. Este prima dată în ultimii doi ani când prețurile cresc mai repede decât veniturile. Vinovate sunt în special scumpirile la benzină și la biletele de avion, apărute după tensiunile din Strâmtoarea Ormuz și conflictul din Iran. Și efectele nu se opresc aici.
Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, spune că efectele războiului se văd deja în economie și în lanțurile globale de aprovizionare. „Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine”, a declarat Diane Swonk. Așadar, chiar dacă lucrurile s-ar liniști acum, scumpirile tot ar continua. Iar un alt economist confirmă tabloul sumbru.
Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, este convins că actuala scădere a salariilor reale este „în totalitate legată de conflictul din Orientul Mijlociu”. El crede totuși că situația s-ar putea stabiliza dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă și prețurile la energie vor scădea, spunând că se așteaptă „ca salariile reale să înceapă să crească din nou”. Numai că nu doar America se confruntă cu acest pericol. Marea Britanie stă chiar mai rău.
În Regatul Unit, veniturile reale aproape că au înghețat pe loc. Datele citate de Financial Times arată că salariile au crescut cu doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie, fără bonusuri. Economiștii avertizează că în lunile următoare lucrurile se vor înrăutăți, pe măsură ce inflația continuă să urce. În plus, piața muncii a început deja să dea semne de oboseală. Și cifrele o dovedesc.
Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, iar șomajul este în creștere. Guvernul britanic a anunțat măsuri de sprijin, printre care reduceri de TVA pentru vacanțe și mesele în oraș, dar și amânarea majorării accizei la combustibil. Cu toate acestea, specialiștii nu sunt deloc convinși că aceste decizii vor schimba ceva. Un economist spune lucrurilor pe nume.
James Smith, economist-șef la Resolution Foundation, recunoaște că măsurile guvernului „nu a fost complet nesemnificativ”, dar avertizează că tot nu vor opri prăbușirea salariilor reale. El crede că Marea Britanie se îndreaptă spre a patra perioadă de scădere a salariilor reale din 2008 încoace. Practic, britanicii ar urma să retrăiască un coșmar financiar pe care îl știu deja prea bine. Dar nici Europa nu e ferită.
În zona euro, noul val de scumpiri vine fix când angajații abia începuseră să își revină după inflația din 2022. În 2025, remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2%, iar șomajul s-a menținut aproape de minime istorice. Totuși, indicatorii urmăriți de Banca Centrală Europeană arată că sindicatele obțin tot mai greu majorări salariale serioase. Iar starea de spirit a angajaților s-a schimbat radical.
Tot mai mulți oameni sunt acum preocupați de siguranța locului de muncă, nu de negocieri pentru salarii mai mari. Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Economics, avertizează că zona euro riscă să intre într-o recesiune ușoară. „Cu cât lovitura adusă economiei este mai mare, cu atât redresarea salariilor reale este mai lentă”, a adăugat el. Și aici apare cel mai mare pericol pentru toți.
Specialiștii avertizează că scăderea salariilor reale poate declanșa un efect în lanț. Pe de o parte, oamenii își reduc cheltuielile din cauza scumpirilor, ceea ce lovește companiile și consumul. Pe de altă parte, angajații ar putea cere salarii mai mari ca să recupereze pierderile, ceea ce ar menține presiunea pe prețuri. Diane Swonk spune că efectele se vor vedea inevitabil și în piața muncii. Iar concluzia ei e tăioasă.
„În acest fel, episoadele persistente de inflație devin o problemă a pieței muncii”, avertizează Diane Swonk. Situația diferă însă de la o țară la alta, iar unele economii o duc mult mai greu decât altele. Franța, de exemplu, e prinsă într-o capcană din care cu greu poate ieși. Guvernul de la Paris nu mai are spațiu fiscal pentru noi reduceri de taxe. Și consecințele se simt deja.
„Franța nu reduce taxele pentru că nu și le permite… Consumatorii francezi chiar o iau la rost”, a declarat Vistesen, economist la Pantheon Economics. În Germania, reducerea accizelor la combustibil ar putea atenua o parte din scumpiri, însă negocierile salariale au început deja să încetinească. Diferențele dintre țări devin tot mai evidente, iar unele guverne reușesc să își protejeze mai bine cetățenii. Cine câștigă și cine pierde?
Simon Wells, economist-șef european la HSBC, spune că angajații din unele state europene sunt mai bine protejați decât americanii, datorită indexării salariilor și măsurilor fiscale luate de guverne, în special în Spania. Economiștii precizează că actualul șoc energetic este mai mic decât cel din 2022, dar efectele asupra salariilor și consumului încep deja să se vadă clar în marile economii dezvoltate ale lumii.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
