Un document politic pus pe masă de Eugen Tomac schimbă brusc tonul discuției despre viitorul Guvern. În el apar promisiuni care lovesc direct în unele dintre cele mai sensibile teme pentru familii, buget, taxe și administrație. Nu este vorba doar despre câteva ajustări tehnice, ci despre un pachet care poate stârni rapid reacții puternice, mai ales într-un moment în care presiunea pe bani este uriașă. Iar una dintre măsuri sare imediat în ochi.
Premierul desemnat vine cu o listă de ținte mari, de la sănătate și transporturi până la fiscalitate, energie și relația cu Republica Moldova. Dar în mijlocul programului apare o schimbare care poate deveni subiectul principal al zilei. Este o măsură care vizează direct părinții și care întoarce pe dos o decizie aplicată deja de Guvernul Bolojan. Detaliul important abia acum apare.
Programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac propune eliminarea CASS pentru mame și creșterea indemnizației pentru creșterea copilului. Potrivit textului publicat de Ziarul PROFIT, măsura ar viza scutirea de contribuția de sănătate pentru mamele cu copii sub o anumită vârstă. În același pachet apare și ideea majorării plafonului indemnizației, de la 8.500 de lei la 10.000–12.000 de lei. Iar mesajul politic este clar.
În program apare formularea: „Eliminarea CASS pentru mame. Se acordă scutire de CASS pentru mamele cu copii sub o anumită vârstă. Impactul bugetar este minim, sub 0,02% din PIB; măsura reprezintă un semnal pro-natalitate clar.” Este una dintre cele mai directe promisiuni din document, mai ales după ce, de la 1 august 2025, Guvernul Bolojan a introdus reținerea automată a CASS de 10% din indemnizația de creștere a copilului. Urmează și partea financiară.
Programul propune și ridicarea plafonului pentru indemnizația de creștere a copilului. Textul spune că „Plafonul se majorează de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizează direct categoria educată care a întârziat să facă copii; impact bugetar marginal.” Practic, noul Executiv ar încerca să transmită că sprijinul pentru părinți trebuie schimbat rapid. Dar programul nu se oprește aici.
La capitolul transporturi, Guvernul Tomac își propune o țintă ambițioasă: cel puțin 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în anul 2028. Punctul de plecare ar fi de aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026. Documentul mai vorbește despre absorbția de minimum 85% în Programul Transport 2021-2027 și despre redimensionarea personalului din CNAIR, CFR SA și Metrorex. Aici presiunea va fi mare.
În energie, planul include ghișee energetice la nivel național, unde oamenii ar urma să primească sprijin pentru audit energetic, prețuri accesibile și informații utile. Programul vorbește și despre valorificarea prosumatorilor, într-un moment în care facturile și costurile din industrie rămân teme extrem de sensibile. Sunt măsuri prezentate ca urgente, cu termen scurt de aplicare. Iar zona administrației vine cu alte schimbări.
Pentru administrație publică și descentralizare, programul propune adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale și a Codului de Procedură Administrativă. Scopul anunțat este o relație mai clară între cetățeni și instituții, dar și operaționalizarea consorțiilor administrative rurale. Termenul invocat este de 12–18 luni. În același timp, programul intră puternic și pe zona de ordine publică. Acolo apar tehnologii noi.
La Afaceri Interne, Guvernul propus de Tomac vrea reducerea criminalității și a accidentelor prin tehnologii noi și analiză predictivă. Sistemul e-SIGUR ar urma să fie extins la autoritățile locale, cu monitorizare automată a vitezei medii. Programul mai prevede integrarea camerelor video în sistemele Poliției Române și dezvoltarea unor instrumente de analiză video asistată de inteligență artificială. Schimbările vizează și zona digitală.
Documentul promite un portal unic MAI, prin care oamenii să poată accesa mai multe servicii online legate de identitate, pașapoarte, șoferi, vehicule, acte și avize. Implementarea Cărții Electronice de Identitate ar urma să fie accelerată, iar în 2026 ar trebui pusă în circulație și cartea electronică de identitate pentru românii fără domiciliu în România. Programul intră apoi și pe tema muncii străine. Acolo apare o platformă-cheie.
Platforma WorkinRomania.gov.ro ar urma să fie operaționalizată și integrată în activitatea instituțiilor care gestionează forța de muncă străină. În paralel, Guvernul propus vrea să crească răspunsul la dezastre și situații de urgență, prin modernizarea sistemului RO-ALERT și exerciții anuale de protecție civilă. Programul mai vorbește despre o hartă națională de risc pentru siguranță internă, actualizată anual. Nici relația cu Republica Moldova nu lipsește.
Capitolul dedicat Republicii Moldova pune accent pe sprijin politic clar pentru integrarea europeană. România ar urma să ofere susținere la nivelul Uniunii Europene și asistență tehnică în baza Parteneriatului Strategic. Documentul descrie Republica Moldova drept principalul partener strategic al României în vecinătatea estică și principalul beneficiar al sprijinului românesc pentru integrarea europeană. Miza declarată este apropierea mai rapidă între cele două state.
În sănătate, programul vorbește despre reformă prin digitalizare, prevenție, infrastructură modernizată și servicii integrate. Dosarul Electronic de Sănătate și noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate sunt prezentate ca infrastructură critică națională. Țintele sunt clare: minimum 80% dintre furnizorii publici conectați în primul an, minimum 50% dintre pacienți cu acces activ în primii doi ani și interoperabilitate completă între instituțiile medicale. Urmează problema banilor.
La finanțe, programul pornește de la un deficit ESA de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 6,2% în 2026. Datoria publică este indicată la 59,3% din PIB, iar dobânzile plătite trec de 50 de miliarde de lei pe an. Documentul susține că reducerea gap-ului de TVA, estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce 30–35 de miliarde de lei anual fără taxe noi. Este una dintre cele mai mari promisiuni fiscale.
Lista Cabinetului Tomac include trei vicepremieri și 15 miniștri. Sorin Costreie ar urma să fie vicepremier și ministru al Educației, alături de Valeriu Nistor și Bogdan Dumitru, vicepremieri fără portofoliu. Pe listă mai apar Tiberiu Trifan la Interne, Ionuț Simion la Finanțe, Ionuț Mașala la Transporturi, Cosmin Soare-Filatov la Justiție, Dan Neculăescu la Apărare, Florin Duma la Economie, Șerban Dragosloveanu la Sănătate, Nicolae Istudor la Agricultură, Luca Niculescu la Externe, Carmen Moraru la Fonduri Europene, Teodor Dulceață la Mediu, Diana Morar la Muncă, Vladimir Ionaș la Dezvoltare, Mihai Ghyka la Cultură și Andrei Covatariu la Energie.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
