Concret, autoritățile locale au început să taie ajutoarele sociale pentru imigranți din România și Bulgaria și, în unele cazuri, au emis inclusiv ordine de părăsire a teritoriului german. Potrivit datelor citate de Bild, 1.181 de români și bulgari au fost vizați în 2025 în cele patru orașe. Oficial, totul face parte dintr-o strategie mai amplă de combatere a presupuselor fraude din sistemul de asistență socială, dar reacțiile nu au întârziat să apară.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la Duisburg, unde ajutoarele au fost retrase în 556 de situații. La Gelsenkirchen au fost revocate beneficii în 506 cazuri, la Dortmund au fost analizate și sancționate 116 dosare, iar la Hagen măsura a fost aplicată în trei cazuri. Bild atrage atenția că autoritățile locale au o marjă largă de decizie, iar asta face ca regulile să fie aplicate diferit de la un oraș la altul, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Potrivit legislației europene, cetățenii UE pot primi beneficii sociale în statul gazdă chiar și atunci când lucrează part-time sau pe perioade determinate. Numai că unele municipalități spun că anumite joburi sunt acceptate doar „de formă”, strict pentru îndeplinirea criteriului legal. Când autoritățile consideră că veniturile nu ajung pentru un trai independent, pot revoca libertatea de circulație și de muncă, iar persoanele respective sunt obligate să plece din Germania, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
La Gelsenkirchen, regula este una extrem de clară: cine câștigă sub o treime din costurile minime de trai este scos din sistemul de beneficii, inclusiv în cazul familiilor. La Hagen, primarul CDU Dennis Rehbein a anunțat că vrea să intensifice retragerea ajutoarelor și critică direct regulile europene actuale. El spune că accesul la beneficii este posibil chiar și pentru persoane care muncesc doar 5,5 ore pe săptămână, iar asta a stârnit imediat discuții aprinse.
„Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de activitate aduce doar câteva sute de euro lunar, dar oferă, din punct de vedere legal, statutul de angajat și accesul la ajutoare sociale”, a explicat Dennis Rehbein. Tot el a spus că, în Hagen, trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar peste jumătate sunt înregistrați la centrul local pentru ocuparea forței de muncă. Costurile anuale ar ajunge la circa zece milioane de euro. În același timp, primarul admite că economia locală are nevoie de această forță de muncă și avertizează că problema apare atunci când imigrația este percepută mai ales ca drum sigur spre ajutoare sociale.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
