La Washington s-a produs o mișcare care i-a pus imediat pe jar pe aliații Americii. În culise, oficiali NATO și diplomați europeni au început să vorbească despre lipsă de claritate, nervozitate și decizii care par să vină din senin. Mai grav, totul s-a petrecut în timp ce Donald Trump relua atacurile dure la adresa partenerilor din alianță, iar reacțiile au apărut rapid, iar de aici au început întrebările grele.
Nimeni nu se aștepta ca exact într-un moment atât de sensibil Pentagonul să lase impresia că merge pe un drum mult mai puțin previzibil. În locul unor semnale clare, au apărut consultări informale, explicații vagi și tot mai multe temeri că partenerii sunt lăsați să afle prea târziu ce urmează. Pentru mulți, acesta a fost semnul că ceva important se schimbă, însă adevărata surpriză a venit abia după aceea.
Lovitura care a aprins discuțiile a fost dublă: Departamentul Apărării al SUA nu mai vrea să publice, pentru prima dată în ultimele decenii, Raportul Global Posture Review, iar în paralel a renunțat la trimiterea brigăzii rotative în România, deși această desfășurare apărea în planurile inițiale. Potrivit analizei publicate de Politico, exact aceste două decizii au alimentat neliniștea în NATO, iar reacțiile nu s-au oprit deloc aici.
Raportul respectiv nu era un simplu document bifat la început de mandat. El era folosit pentru a orienta desfășurările militare americane în lume, pentru a susține planificarea bugetului apărării și pentru a arăta clar încotro merge strategia Washingtonului. De această dată, Pentagonul susține că are deja suficiente documente strategice și preferă consultări mai puțin formale, dar tocmai asta a ridicat semne de întrebare, iar replica din Congres a venit imediat.
Senatorii americani au reacționat dur și au spus că lipsa raportului complică inclusiv munca legislativă. Republicanul Jim Banks a spus direct: „Acest lucru nu ne ajută munca”, iar democratul Jack Reed a fost și mai tranșant, susținând că decizia „demonstrează că actuala administraţie nu are niciun plan”. În același timp, congresmenii reclamă că administrația ajunge să informeze Congresul despre acțiuni militare abia după ce acestea au loc, iar asta a schimbat rapid tonul discuției.
În Europa, semnalul legat de România a fost privit ca unul extrem de serios. Pentru aliați, faptul că brigada rotativă nu mai vine, deși era așteptată, a fost interpretat ca dovada că politica militară a SUA se poate schimba brusc, fără consultări reale. Un oficial NATO a spus pentru Politico: „Cel mai important lucru pentru noi este predictibilitatea”, iar exact aici mulți spun că apare acum problema mare, însă tabloul devine și mai complicat.
Și Germania privește cu atenție tot ce se întâmplă, mai ales că acolo se află cel mai mare contingent american din Europa. Berlinul spune că poate accepta o reducere treptată a prezenței SUA, dar insistă ca totul să fie discutat și coordonat din timp. Potrivit diplomaților NATO citați în analiza Politico, consultările aproape că s-au oprit după vizita ministrului Apărării Boris Pistorius la Washington, anul trecut, iar de aici tensiunea a crescut vizibil.
Pentagonul își apără poziția și invocă Strategia Națională de Apărare, plus mutarea priorităților spre emisfera vestică și competiția cu China. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, spune că viitoarele desfășurări vor fi decise în primul rând de interesele de securitate ale SUA, chiar dacă relația cu aliații rămâne importantă. Între timp, Donald Trump a atacat din nou NATO și a scris: „Țările membre NATO nu au făcut absolut nimic pentru a ajuta în cazul Iranului, o națiune nebună, acum decimată din punct de vedere militar. SUA nu au nevoie de nimic de la NATO, dar ‘nu uită niciodată’ acest moment foarte important!”. În Congres, democrații vorbesc deja despre opacitate și lipsă de transparență, iar senatoarea Jeanne Shaheen a rezumat tăios toată situația: „Această administrație este atât de opacă încât este dificil să exercităm controlul”. „Publicul are dreptul să știe care este strategia statului”, a adăugat ea.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
