A fost suficientă o singură intervenție la TVR Info ca totul să explodeze din nou. Traian Băsescu a intrat direct în subiect, dar fără să menajeze pe nimeni, iar replica lui a ridicat imediat o întrebare care a aprins discuțiile: cine a greșit, de fapt, într-unul dintre cele mai sensibile dosare legate de pandemie? Și exact de aici au început speculațiile, iar reacția lui a atras imediat toate privirile.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
Fostul președinte a spus clar că nu poate înțelege cum statul român a ajuns să piardă un proces atât de important. Mai mult, a lăsat de înțeles că undeva s-a produs o eroare majoră, fie în apărare, fie în felul în care s-a gestionat totul din interior. Declarația a venit tăios și a stârnit imediat reacții, iar de aici totul a luat altă turnură.
Abia apoi a devenit clar despre ce este vorba: România a pierdut procesul cu Pfizer în scandalul vaccinurilor anti-COVID și trebuie acum să achite aproximativ 600 de milioane de euro. Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a decis că statul român trebuie să preia toate dozele rămase și să plătească integral contractul, iar hotărârea este executorie chiar dacă nu este definitivă, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
Întrebat cine poartă vina, Traian Băsescu a arătat mai întâi spre apărarea juridică a statului, cel puțin în faza de recurs. „Eu cred că avocaţii noştri, la recurs, pentru că ei nu se duc”, a spus fostul șef al statului. Dar nu s-a oprit la această acuzație și a sugerat că problema reală ar putea fi mai veche, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
Băsescu a spus că momentul-cheie ar fi fost în 2023, când România ar fi avut la dispoziție doar câteva zile pentru a cere reducerea cantităților contractate. În opinia lui, acolo ar putea fi adevărata răspundere. „Mie îmi este foarte greu să înţeleg cum am putut să pierdem procesul. Se încearcă muşamalizarea acestui lucru, dar, dacă este cineva responsabil, este cel care n-a vrut să negocieze reducerea cantităţilor, în 2023, când am avut cinci zile când puteam să spunem nu mai vrem. Nu ştiu cine avea atribuţii, ministrul de finanţe sau ministrul sănătăţii”, a spus acesta, dar abia atunci s-a văzut adevărata problemă.
Și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a intrat imediat în acest scandal și a criticat fără ocolișuri decizia prin care au fost comandate zeci de milioane de doze. El a spus că eventualele răspunderi juridice trebuie lămurite de DNA, iar cele politice vor fi taxate la vot. „Răspunderea juridică este 100% treaba DNA, iar răspunderea politică se va vedea la vot”, a afirmat ministrul, însă reacțiile au continuat.
Rogobete a insistat că factura a ajuns acum la minister, deși deciziile au fost luate cu mult timp înainte, și a susținut că numărul uriaș de vaccinuri nu a avut o justificare medicală reală. „La mine a venit factura, unul a comandat, unul n-a comandat. Nu intru în această dezbatere politică. Cantitatea de 39 de milioane de doze nu are niciun fundament medical”, a declarat el, iar de aici discuția s-a încins și mai tare.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
Ministrul a mers și mai departe și a atacat felul în care a fost gestionată campania de vaccinare în pandemie. În opinia sa, totul ar fi avut mai mult legătură cu imaginea politică decât cu o strategie medicală solidă. „A fost incompetență, slugărnicie față de UE. Probabil că domnul Cîțu a vrut să dea bine. A fost o campanie de PR a lui Cîțu, nu o campanie de vaccinare”, a spus Alexandru Rogobete, iar ce a ieșit la iveală după aceea a stârnit și mai multe întrebări.
Potrivit deciziei instanței, România trebuie să achite peste 3.031.128.036,97 lei cu TVA inclus, adică în jur de 600 de milioane de euro, pentru dozele pe care nu le-a mai ridicat. Pe lângă această sumă, statul român trebuie să suporte și dobânzi, dar și cheltuielile de judecată. Au apărut și informații potrivit cărora banii urmează să fie depuși într-un cont deschis în Belgia, însă tensiunea nu s-a oprit aici.
În proces, Pfizer a susținut inclusiv că lipsa de reacție a autorităților române poate fi interpretată ca un semn de rea-credință. Au existat și încercări de negociere, prin care România ar fi vrut să cumpere medicamente în locul dozelor de vaccin rămase, însă demersurile nu au dus la rezultatul dorit. Situația s-a schimbat rapid, iar motivarea instanței a pus presiune și mai mare pe autorități.
Contractul aflat în centrul disputei a fost semnat în mai 2021 de Comisia Europeană, în numele statelor membre, iar fiecare țară și-a asumat cumpărarea unui număr fix de doze. Judecătorii au respins argumentele României privind posibile nereguli de atribuire sau existența unor clauze abuzive și au decis că nu au fost îndeplinite condițiile pentru rezilierea contractului, iar de aici totul a devenit și mai clar.
Instanța a stabilit și că România nu a demonstrat existența unui abuz de poziție dominantă din partea Pfizer, nici în privința prețului, nici a numărului de doze, nici a clauzelor de exonerare de răspundere. Mai mult, judecătorii au considerat că scăderea numărului de infectări nu este un motiv suficient pentru modificarea obligațiilor asumate prin contract. Practic, toate argumentele importante au căzut, iar asta a spus totul.
România nu este singurul stat aflat în această situație. Și Polonia a pierdut un proces similar și a fost obligată de Tribunal să preia dozele rămase și să achite către Pfizer 5.644.290.747 zloți, adică aproximativ 1,3 miliarde de euro. Cazul românesc rămâne însă unul dintre cele mai tensionate, mai ales după acuzațiile lansate public de Traian Băsescu și Alexandru Rogobete.
CITEȘTE ȘI: Răsturnare de situație în cazul lui Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat după ce a ajuns în arest
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
