Un nou scandal cu bani publici: Statui, cărți și un prejudiciu uriaș

Un dosar vechi, o sumă uriașă și o acțiune pornită târziu pun statul român într-o situație aproape imposibilă. Numele lui Eugen Tomac apare într-un proces care a trecut deja prin două instanțe, iar verdictul de până acum nu este deloc favorabil instituției care cere banii. Miza nu este mică, iar explicațiile din dosar ridică multe semne de întrebare. Urmează partea care complică totul.

Totul pleacă de la perioada în care Tomac ocupa o funcție importantă în aparatul guvernamental. Ani la rând, cazul a stat legat de rapoarte, contestații, comisii și termene judiciare, până când statul a decis să ceară recuperarea banilor. Doar că momentul ales s-ar putea dovedi fatal pentru întreaga acțiune. Iar aici apare detaliul care schimbă complet situația.

Eugen Tomac este vizat într-un dosar în care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni încearcă să recupereze un prejudiciu calculat la 1.708.499,09 lei. Suma provine din constatări ale Curții de Conturi, după un audit extern făcut în 2012, pe vremea când Tomac conducea instituția ca secretar de stat. Raportul a fost contestat, iar măsurile au fost confirmate definitiv abia în 2018. Dar problema reală abia începe aici.

Potrivit informațiilor din dosar, Curtea de Conturi a semnalat mai multe plăți considerate nelegale, iar instituția trebuia să stabilească exact prejudiciul, să îl recupereze și să vireze banii la bugetul de stat. În loc ca recuperarea să înceapă rapid, litigiile au mers mai departe ani întregi. În final, prejudiciul estimat la 1,57 milioane lei a ajuns la peste 1,7 milioane lei, cu dobânzi și penalități. Apoi a venit lovitura de timp.

Abia în 2023, la 11 ani de la raportul Curții de Conturi, o comisie a stabilit că ”responsabil pentru producerea prejudiciului este Tomac Eugen, care avea la acel moment calitatea de ordonator terțiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni”. În același an, instituția s-a îndreptat în instanță împotriva lui. Numai că, pentru judecători, întârzierea a devenit elementul central al dosarului. Iar calculul termenelor a fost dur.

Departamentul a susținut în instanță că fostul secretar de stat răspundea pentru folosirea banilor și că ar fi trebuit să înceapă demersuri pentru recuperarea sumelor încă din perioada în care conducea instituția. În cerere s-a arătat că acesta ar fi aprobat finanțări contrar legislației de la acel moment. Tot acolo apare și acuzația că nu ar fi acționat pentru recuperarea prejudiciului stabilit de Curtea de Conturi. Dar instanța a privit altfel problema.

Tribunalul București a respins cererea ca prescrisă, arătând că termenul general era de trei ani. Judecătorii au reținut că faptele vizate ar fi avut loc în perioada 2010–2011, iar cererea de chemare în judecată a fost trimisă abia pe 13 noiembrie 2023. În motivare apare clar concluzia: acțiunea a fost introdusă prea târziu. Nici măcar calculul din 2018 nu ajută instituția.

Chiar dacă termenul ar fi fost raportat la 19 octombrie 2018, data la care contestația a fost respinsă definitiv, tot trecuseră peste cinci ani până la deschiderea procesului împotriva lui Eugen Tomac. Curtea de Apel București a confirmat soluția pe 19 mai 2026, după ce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pierduse și pe fond. Decizia nu este definitivă, iar instituția mai poate merge în recurs. Șansele de schimbare par însă foarte mici.

Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.