În ultimii ani, discuțiile despre pregătirea populației pentru situații de criză au apărut tot mai des în spațiul public. Este vorba, în general, despre reguli, programe și măsuri prin care statul încearcă să vadă cât de repede pot reacționa instituțiile și cât de bine știu oamenii ce au de făcut în caz de incendii, cutremure, pene majore de curent sau alte probleme serioase. În astfel de planuri intră de obicei și ideea de instruire voluntară, adică pregătire făcută de persoane care aleg singure să participe.
Aceste programe nu înseamnă automat mobilizare sau schimbări bruște pentru toată populația. De regulă, ele pornesc de la modificări de lege, de la bugete aprobate și de la capacitatea instituțiilor de a organiza serii de instruire. În practică, se discută despre câți oameni pot fi primiți, ce fel de pregătire de bază pot face, cât durează aceste etape și ce rol au alte instituții, cum este și sistemul pentru situații de urgență. Toate acestea țin mai mult de organizare, resurse și planificare pe termen mai lung.
Mai exact, la 21 ianuarie 2026, șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a vorbit public despre acest subiect la o conferință de presă organizată la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, la Sibiu. La același eveniment a fost prezent și Alexus G. Grynkewich, prezentat drept comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR. În declarația sa, Vlad Gheorghiță a spus că este nevoie de o populație mai bine pregătită pentru situații de criză și, la nevoie, pentru susținerea unui efort militar.
El a explicat că legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost modificată și promulgată recent, iar acest lucru permite extinderea unor programe de instruire pe bază de voluntariat. Potrivit declarației sale, obiectivul pentru acest an este atragerea de tineri în MApN pentru pregătire militară de bază. „Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat”, a spus acesta.
Tot în cadrul aceleiași intervenții, șeful Armatei a precizat că programele vor continua în funcție de resursele bugetare și că pentru 2026 este vizată pregătirea a aproximativ 1.000-2.000 de militari. El a adăugat că, în anii următori, ar putea exista două sau trei serii de pregătire pe an. „Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2. 000 și 10. 000 de militari pe an”, a declarat Vlad Gheorghiță. Din explicațiile oferite, rezultă că planurile depind direct de bani, logistică și spațiile disponibile pentru instruire.
Vlad Gheorghiță a mai spus că ideea de reziliență națională nu se referă doar la componenta militară. El a legat acest subiect și de pregătirea populației pentru incendii, cutremure și alte situații de urgență, menționând colaborarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. „Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză” și „pregătită și pentru a susține un efort de război”, a afirmat el. Mesajul transmis la Sibiu a fost că autoritățile vor să extindă pregătirea voluntară, dar aplicarea concretă depinde de resurse și de capacitatea de organizare.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
