Un om de afaceri a scos la iveală o poveste care aruncă o lumină nouă asupra unei perioade controversate din politica românească. Bogdan Buzăianu, antreprenor cu contracte importante în domeniul energetic, a mărturisit în instanță că a plătit sume colosale pentru a-și păstra afacerile în timpul administrației Băsescu. Ironia situației este că tocmai cei care condamnau public corupția din energie beneficiau, în secret, de aceste plăți.
Povestea începe în 2011, când Buzăianu susține că a fost abordat pentru o “donație” substanțială către PDL. Conform declarațiilor sale, Elena Udrea, aflată atunci în funcția de ministru al Turismului, ar fi solicitat o sumă impresionantă: 2,5 milioane de euro. Banii trebuiau să ajungă la partid, iar în schimb, omul de afaceri își asigura continuitatea contractelor cu Hidroelectrica, una dintre companiile strategice ale statului.
CITEȘTE ȘI: Cum să faci socată perfectă acasă: Trucurile pe care nimeni nu ți le spune
Detaliile oferite de Buzăianu sunt picante. El povestește cum a cerut contabilei sale să pregătească banii pentru “Chior” – o aluzie directă la fostul president Băsescu. Această declarație arată cât de aproape de vârful puterii ajungeau aceste tranzacții financiare. În timp ce public se vorbea despre combaterea “băieților deștepți”, în culise se derulau exact tipurile de afaceri pe care regimul pretindea că le combate.
Contextul politic al acelei perioade face revelațiile și mai surprinzătoare. Din 2006, Băsescu folosea frecvent expresia “băieții deștepți” pentru a critica afacerile dubioase din sectorul energetic. Discursurile sale publice condamnau aceste practici, prezentându-se ca un luptător împotriva corupției sistemice. Realitatea din spatele scenei părea însă complet diferită, cu aceiași “băieți deștepți” contribuind la finanțarea structurilor politice apropiate de președinte.
CITEȘTE ȘI: Sanda Țăranu, mărturisiri tulburătoare despre lupta cu depresia și curajul de a cere ajutor
Sistemul de justiție a reacționat cu întârziere semnificativă la aceste acuzații. DNA a început investigațiile abia după încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Băsescu, trimițând dosarul în judecată în decembrie 2017. Această întârziere de peste șase ani ridică întrebări legitime despre momentul ales pentru declanșarea anchetelor și despre eventualele considerente politice care au influențat calendarul investigațiilor.
Rezultatul final al procesului juridic prezintă o asimetrie flagrantă. În timp ce Elena Udrea a fost inculpată pentru primirea mitei, Băsescu nu a fost niciodată anchetat în acest dosar. Mai mult, Udrea a beneficiat de prescripția faptelor, scăpând astfel de consecințele juridice. Această situație repetă un pattern observat și în alte dosare similare, unde responsabilitatea pare să se oprească la un anumit nivel ierarhic.
CITEȘTE ȘI: Jean Paler muncește la 72 de ani din cauza pensiei insuficiente
Reacțiile publicului la aceste dezvăluiri reflectă o frustrare profundă față de sistemul de justiție. Mulți cetățeni își exprimă nemulțumirea prin comentarii dure: “Oamenii uită repede cât rău a făcut Băsescu și regimul lui. A tăiat pensii și salarii doar ca să fure Udrea, Cocoș, Videanu… A pus șefi la parchete și judecătorii ca să bage la închisoare pe toți contestatarii lui.” Alte voci critice întreabă: “De ce DNA a așteptat finalul mandatului lui Băsescu?” și cer ca fostul președinte să “returneze statului tot ce nu i se cuvine!”
Cazul Buzăianu-Udrea-Băsescu ilustrează complexitatea relațiilor dintre puterea politică și interesele economice din România ultimilor ani. El arată cum discursul public poate să difere radical de practicile private și ridică întrebări importante despre eficiența sistemului de justiție în investigarea corupției la nivel înalt. Pentru mulți observatori, această poveste confirmă suspiciunile că anumite cercuri politice au beneficiat de o protecție specială, în timp ce responsabilitatea a fost distribuită selectiv.
CITEȘTE ȘI: Criss riscă eliminarea după conflictul cu Veronica în platou
