CITEȘTE ȘI: Cutremur în anchetă! Ce se ascunde, de fapt, în cea de-a doua scrisoare a educatoarei?
CITEȘTE ȘI: E oficial! Codruța Filip a recunoscut totul în podcast-ul lui Măruță
Un avertisment dur venit de la Moscova a pus pe jar scena internațională și a ridicat imediat o întrebare grea: cât de departe poate merge acest conflict. Tonul a fost clar, iar mesajul a fost transmis fără loc de interpretări. Maria Zaharova a ieșit public și a fixat o linie care a atras instant atenția, iar reacțiile nu au întârziat să apară, iar de aici totul a luat altă turnură.
În același timp, dinspre Washington au venit presiuni către aliați, iar Strâmtoarea Ormuz a ajuns din nou în centrul unei crize uriașe. Totul s-a mișcat rapid, iar deciziile cerute în jurul acestei rute maritime au stârnit neliniște la nivel internațional. Nimeni nu se aștepta ca tensiunea să urce atât de repede, însă abia apoi s-a văzut adevărata problemă.
Moscova a transmis că orice stat care intră în coaliția condusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz va fi considerat parte în conflictul din Orientul Mijlociu și complice la agresiunea împotriva Iranului. Maria Zaharova a spus clar: „Poziţia Rusiei în această chestiune rămâne nemodificată. Pornim de la faptul că o soluţie pentru reluarea navigaţiei prin Strâmtoarea Ormuz trebuie căutată la masa negocierilor”, iar replica venită după aceea a schimbat tot.
Oficialul rus a repetat și poziția Kremlinului față de loviturile lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului. Potrivit Moscovei, această campanie militară este „nejustificată şi neprovocată”, iar Rusia cere oprirea imediată a ostilităților și revenirea la canale politice și diplomatice. Mesajul a venit într-un moment extrem de sensibil, când fiecare reacție publică poate schimba direcția jocului, dar lucrurile nu s-au oprit aici.
Donald Trump le-a cerut aliaților Statelor Unite să trimită nave militare în Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pe unde, înainte de război, trecea o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume. Până acum, cei mai mulți dintre aliați au respins solicitarea. Între timp, Iranul, bombardat de americani și israelieni din 28 februarie, a blocat efectiv traficul maritim și a atacat cu rachete și drone state din regiune unde există baze militare americane, iar ce a urmat a atras și mai multă atenție.
Miercuri, ambasadorul iranian în Africa de Sud, Mansour Shakib Mehr, a spus că Teheranul își va continua riposta militară și își exercită „dreptul legitim la autoapărare” atât timp cât se consideră amenințat. În paralel, o altă informație a aprins imediat scena internațională. The Wall Street Journal, citat în articol, susține că Rusia oferă Iranului imagini din satelit și tehnologie îmbunătățită pentru dronele kamikaze folosite în războiul cu SUA și Israel, iar de aici scandalul a explodat.
Potrivit WSJ, datele provin de la o flotă de sateliți gestionată de Forțele Aerospațiale Ruse, VKS, iar sprijinul ar include și componente pentru drone Shahed, modificate pentru comunicare, navigație și direcționare mai bună. Mai mult, sursele publicației spun că Rusia le-ar fi oferit iranienilor și recomandări tactice despre câte drone să folosească și de la ce altitudine să atace. Tot WSJ scrie că Moscova ar fi transmis direct imagini cu ținte americane, iar aliații estimează că, pe baza acestor informații, Iranul a lovit inclusiv un radar de avertizare timpurie pentru un sistem THAAD din Iordania și alte ținte din Bahrain, Kuweit și Oman.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
