CITEȘTE ȘI: Veste uriașă pentru milioane de români: s-a decis cine nu mai plătește taxele la stat
CITEȘTE ȘI: E oficial, s-a aflat ora exactă: Andreea Mantea a făcut anunțul despre noii concurenți
În astfel de situații, discuția pornește de obicei de la regulile după care statele aliate colaborează pe plan militar. Când două țări au semnat un acord de cooperare, acel document stabilește clar în ce condiții pot fi folosite baze, aeroporturi, infrastructură și alte facilități. Nu este vorba, în mod normal, despre o decizie luată de la o zi la alta, ci despre aplicarea unui cadru convenit în avans. În practică, asemenea acorduri sunt invocate mai ales când apar cereri legate de transport, logistică, exerciții sau deplasarea unor trupe. Ce se întâmplă după asta e greu de crezut. Continuă mai jos
În același timp, când apare pe agenda publică o ședință a CSAT, apar și discuții despre apărare, relațiile cu partenerii externi și poziția României în regiune. În astfel de cazuri, tema nu este doar dacă o bază poate fi folosită, ci și pentru ce tip de activități, în ce context și cu ce efecte pentru statul român. De obicei, se discută separat partea juridică, partea militară și partea politică, mai ales când situația internațională pune presiune pe decizii rapide și clare. Și asta e doar începutul. Continuarea e în rândurile de mai jos
Mai exact, Traian Băsescu a spus că Armata SUA ar putea primi acces la baza militară de la Mihail Kogălniceanu în baza acordului semnat între România și Statele Unite în 2005. El a legat acest subiect de contextul din Orientul Mijlociu și de ședința CSAT programată pentru miercuri, 11 martie. Fostul președinte a explicat că accesul la bază nu ar însemna un gest făcut pentru o administrație americană anume, ci aplicarea unui angajament deja asumat de România în relația cu aliatul său strategic. Ce a urmat l-a dat complet peste cap. Continuarea e chiar mai jos
Băsescu a amintit că documentul numit „ACORD DE ACCES” a fost semnat la București la 6 decembrie 2005 și a intrat în vigoare la 21 iunie 2006. Potrivit explicației sale, acest acord permite armatei americane să utilizeze anumite facilități militare din România, inclusiv baza de la Mihail Kogălniceanu, pentru activități logistice sau militare. În mesajul publicat pe Facebook, el a scris: „În baza acestui acord Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu”. Tot acolo a adăugat că acest lucru s-ar face pentru că „aliatul nostru, America, are nevoie”. Și totuși, asta nu e tot. Continuarea te lasă fără cuvinte
În continuarea mesajului, fostul șef al statului a spus că autoritățile române ar trebui să ia decizii fără întârzieri. El a transmis: „Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid, fără tergiversări, amânări şi ezitări”. În paralel, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Statele Unite ar dori să folosească baza de la Mihail Kogălniceanu pentru aeronave de transport și de realimentare în aer, necesare pentru sprijin logistic în eventuale operațiuni din regiune. Ce urmează e greu de digerat. Continuă în paragraful următor
Textul mai arată că o astfel de solicitare ar fi fost făcută încă din anul precedent. În luna august, autoritățile americane ar fi cerut posibilitatea de a poziționa în România aeronave pentru realimentare în aer și supraveghere. Aceste aparate sunt folosite în misiuni pe distanțe mari și în sprijinul operațiunilor aeriene. Băsescu a spus însă că discuția trebuie privită și din perspectiva interesului românesc. În formularea sa, „Afaceristul Trump însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu, costă”. Ce urmează îți va schimba părerea despre tot ce ai citit până acum
Baza militară de la Mihail Kogălniceanu este prezentată de mai mulți ani ca un punct important pentru NATO în estul Europei. Poziția sa, aproape de Marea Neagră, o face utilă pentru transport, logistică, exerciții și desfășurări temporare de forțe. De-a lungul timpului, baza a fost folosită de militari americani și de alți aliați. În actualul context internațional, rolul ei poate deveni mai mare, iar discuția despre folosirea acestei infrastructuri rămâne una legată atât de acordurile existente, cât și de deciziile pe care România le ia alături de partenerii săi. Ce urmează e greu de digerat. Continuă în paragraful următor
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
