Irina Petrea a traversat, în ultimii doi ani, o serie de încercări greu de imaginat. Psihologul care a câștigat simpatia publicului prin rolul de Supernanny la Prima TV a înfruntat pierderea celor dragi unul după altul. Mai întâi, tatăl ei a plecat pentru totdeauna, apoi mama, iar ultimul care a murit a fost fratele. Fiecare despărțire a lăsat un gol imens în sufletul Irinei, dar ea și-a continuat viața cu o hotărâre remarcabilă, împărtășind fără rețineri durerea trăită.
Durerile au căpătat nuanțe greu de imaginat atunci când Irina a privit cu ochii proprii clipa plecării mamei sale. “În 2020 a murit tata, în condiții foarte oribile, iar mama a murit la 5 luni după… Pe mama am avut-o filmată cum a murit, pentru că am pus camere în casă, n-am putut să nu mă uit.” Această mărturie evidențiază cât de dureroasă a fost confruntarea cu singurătatea finală a celei care i-a dat viață.
CITEȘTE ȘI: Cum să faci socată perfectă acasă: Trucurile pe care nimeni nu ți le spune
Dincolo de durerea provocată de pierderea familiei, psihologul a trebuit să gestioneze și un vis neîmplinit: acela de a avea propriul copil. “Sunt multe lucruri la care m-am rugat și nu au venit. Unul dintre acestea au fost să am copii ai mei. Am făcut tot ce trebuia din punct de vedere medical. Am fost foarte furioasă, foarte dezamăgită.” În această perioadă, munca cu familiile și cu cei mici a devenit pentru Irina o adevărată provocare.
Efortul de a-și reveni a întâmpinat obstacole la fiecare pas: munca cu copiii devenea copleșitoare. “Îmi era greu să văd mame care se comportau stupid cu copiii lor și care făceau greșeli oribile în educație. Îmi venea să sar pe ele și să le bat”, a mărturisit Irina la emisiunea Cioburi din Oglindă. Cu sprijinul credinței și al prietenilor, a descoperit modalități de a-și redirecționa energia în proiecte care să o ajute să se vindece.
CITEȘTE ȘI: Loredana Groza fără artificii: fotografia care te va cuceri
Acum, Irina se bucură de copilul soțului dintr-o relație anterioară, considerându-l parte din familie și găsind în prezența lui motivația de a zâmbi din nou. Noul rol de mamă vitregă îi oferă speranță și echilibru, iar împărtășirea experiențelor cu el îi readuce bucuria de a fi aproape de cei mici. Cu inima deschisă, psihologul privește spre viitor cu încredere, pregătită să transforme lecțiile tristeței în resurse de iubire și empatie.
