CITEȘTE ȘI: E oficial! Traian Băsescu a spus-o direct: Ce se întâmplă cu prețul motorinei chiar acum
CITEȘTE ȘI: Ați văzut ce a aterizat azi în România? Imaginile acum
Salutare, dragi prieteni! Trebuie neapărat să stați puțin cu mine pentru că ce am aflat astăzi este pur și simplu incredibil. Liana Arsenie, care conduce Curtea de Apel București, a decis să nu mai tacă și a scos la lumină niște lucruri care vă vor lăsa cu gura căscată. Dacă vreți să înțelegeți de ce sistemul de justiție de la noi pare uneori atât de complicat și cine stă de fapt în spatele unor decizii, citiți rândurile de mai jos. Este genul acela de informație pe care nu o auzi în fiecare zi și care schimbă tot ce știai. Stai să vezi ce se întâmplă mai departe… continuarea e mai jos
Într-un interviu exclusiv pentru România TV, Liana Arsenie a povestit un moment care pare desprins din filme, dar care s-a întâmplat chiar în realitate. Aceasta a dezvăluit că, în trecut, a existat o tentativă clară de a-i influența decizia într-un dosar foarte important. Mai exact, un procuror a intrat direct la ea în birou, chiar înainte de ședința de judecată, pentru a-i spune ce soluție ar trebui să dea. Este vorba despre dosarul în care era vizată Lia Olguța Vasilescu, o situație care arată cât de mari erau presiunile asupra judecătorilor în acea perioadă agitată. Stai să vezi ce se întâmplă mai departe… continuarea e mai jos
Liana Arsenie a fost foarte clară și a explicat că astfel de discuții nu au ce căuta într-un stat de drept. Ea a declarat textual: „Nu, nu sunt normale, nu sunt firești, nu sunt legale astfel de interacțiuni între corpul profesional al judecătorilor și cel al procurorilor, pentru că rolurile sunt diferite.” Șefa Curții de Apel a ținut să precizeze că judecătorul este singurul care decide, iar procurorul are doar rolul de a prezenta acuzația în sala de judecată. Orice vizită neanunțată în biroul unui magistrat pentru a impune o soluție este o încălcare gravă a legii. Imaginile de mai jos vorbesc de la sine
Magistratul a oferit detalii despre momentul în care presiunea s-a transformat în ordin direct. Aceasta a relatat la România TV că, pe vremea când Laura Codruța Kovesi conducea DNA, o doamnă procuror a venit neinvitată și i-a comunicat explicit: „Nu, nu, trebuie să trimiteți la Înalta Curte.” Arsenie a mărturisit că a rămas șocată, deoarece nu își putea imagina că un procuror poate avea un asemenea tupeu. Deliberarea trebuie să fie secretă și aparține doar judecătorului, iar procurorul nu are niciun drept legal să vadă dosarul sau să participe la studierea cauzei înainte de proces. Totul se dă peste cap în continuarea de mai jos
Discuția a atins și subiectul sensibil al protocoalelor secrete cu SRI și al celebrelor „plicuri galbene”. Deși Liana Arsenie a spus că ea personal nu a primit niciodată un astfel de plic, a trimis pe toată lumea să consulte ancheta Inspecției Judiciare din anul 2019. Ea consideră că acolo se găsesc destule date care arată clar ce s-a întâmplat cu acele înțelegeri făcute în afara legii. În opinia sa, slăbirea unor instituții precum Curtea de Apel București sau Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă un pericol uriaș pentru tot ce înseamnă democrație în România. Ce urmează e greu de digerat. Continuă în paragraful următor
La final, șefa Curții de Apel a lansat un avertisment destul de serios pentru noi toți. Ea crede că în prezent există o dorință foarte mare de a prelua controlul asupra puterii judecătorești prin diverse metode, nu doar prin legi. Se încearcă dezbinarea judecătorilor și punerea opiniei publice împotriva lor. Arsenie ne-a reamintit că un judecător trebuie să fie complet liber de orice presiune media sau politică pentru a-și face treaba corect. Sper că aceste detalii v-au pus pe gânduri la fel de mult ca pe mine. Oare ce alte secrete mai ascunde sistemul nostru? Și aici se întâmplă ceva la care nu se aștepta nimeni… vezi mai jos
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.
